Sute de legi au trecut de Senat, în ultimele luni, prin adoptare tacită, procedeu instituit pentru a garanta fluență legislativă în cazuri excepționale de blocaj, dar care pare că a devenit, pentru senatori, una din procedurile obișnuite prin care actele normative ajung la Camera Deputaților.
Pentru a oferi coerență și ritm procesului legislativ, în Constituția adoptată în anul 2003, s-au introdus reglementări potrivit cărora prima Cameră sesizată are la dispoziție un timp limitat de dezbatere și votare a proiectelor sau inițiativelor, de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
. Adoptarea tacită este instrumentul care garantează că, indiferent de existența unui eventual blocaj politic sau de altă natură, legile ajung într-un termen previzibil la Camera decizională.
Deși prevederea privind adoptarea tacită vizează, de fapt, situații excepționale, fenomenul a devenit unul curent la Senat, scrie Mediafax. În ultima perioadă sute de legi au fost adoptate tacit, adică fără a beneficia de dezbateri care să ducă la eliminarea deficiențelor, de amendamente care să îmbunătățească prevederile legislative și de votul care să certifice voința politică a unei majorități.
Un număr record de proiecte de lege și inițiative legislative au trecut de Senat prin adoptare tacită în ultimele sesiuni parlamentare, motivul fiind disensiunile dintre putere și opoziție privind numirea unor reprezentanți în autorități ale statului subordonate acestei Camere legislative, oportunitatea adoptării unor propuneri de acte normative și recenta schimbare a fostului președinte al Senatului Mircea Geoană.
Un record în ceea ce privește inițiativele adoptate tacit de Senat a fost înregistrat, marți, când noul președinte al acestei Camere, Vasile Blaga, și-a început mandatul anunțând că 59 de proiecte sunt considerate adoptate de Senat, fiind transmise la Camera Deputaților în forma inițiatorilor.
Printre aceste inițiative legislative se află și aceea care prevede castrarea chimică a pedofililor condamnați pentru circumstanțe agravante de abuz sexual, pentru a se preveni, astfel, recidiva. Tot tacit, Senatul a aprobat, marți, o propunere legislativă care prevede declararea zilei de 10 mai, Ziua Independenței, ca zi de sărbătoare națională.
De asemenea, Ziua mondială a sănătății ar urma să devină zi de doliu național, conform unei inițiative adoptate tot tacit.
Un alt proiect care a fost considerat adoptat fără a fi votat de senatori este abrogarea Legii 3 din 28 martie 1974, cea privind presa din Republica Socialistă România, act normativ care are prevederi încă în vigoare, deși majoritatea au fost declarate neconstituționale.
?ê?£i proiectul care prevede că petrecerile private care presupun depășirea limitelor de zgomot admise după ora 22.00 se pot face numai cu acordul scris al vecinilor a fost adoptat tacit de Senat.
De asemenea, Blaga a anunțat adoptarea unei inițiative care prevede ca Ziua Sfântului Andrei – 30 noiembrie – să fie declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează. Semnatarii proiectului arătau, în expunerea de motive, că declararea zilei de 30 noiembrie ca sărbătoare legală ar fi un act firesc de celebrare a celui care, în calitate de apostol, care a format în Dobrogea primele comunități creștine și a fost considerat de Biserica Ortodoxă Română "patronul spiritual al românilor".
În luna noiembrie au mai trecut tacit de Senat proiecte de lege privind modificări sau completări legate de actele de stare civilă, activitatea de îmbunătățiri funciare, intrarea în vigoare a Codului Civil.
?ê?£i în luna octombrie Senatul a adoptat tacit câteva zeci de acte normative, pe fondul blocajului înregistrat la Senat în legătură cu Legea asistenței sociale. Printre actele adoptate tacit s-au aflat OUG 71/2011, referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar. De asemenea, pe lista inițiativelor care au trecut de această Cameră în varianta inițiatorilor mai figurează cele privind desfășurarea activității de picnic, reorganizarea terenurilor agricole prin comasare, contractarea serviciilor de consultanță și reprezentare juridică de către autoritățile publice centrale, companii și societăți naționale cu capital majoritar de stat și regiile autonome.
Tot tacit au trecut de Senat și completarea Legii 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României și propunerea legislativă pentru modificarea Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
De asemenea, Senatul a aprobat, tacit, trei inițiative legislative care propun modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Adoptarea tacită, care ar trebui să survină unei situații excepționale, a devenit, prin urmare, metoda obișnuită de trecere a legilor prin Senat. De fapt, plenul este cel care, ocupat cu dispute politice și lupte pentru posturi, a abdicat de la funcția sa de legiferare. În plus, activitatea comisiilor acestui for legislativ este ignorată, pentru că toate aceste proiecte au fost dezbătute în comisii, care au întocmit și rapoarte. Iar rapoartele sunt în aproape toate cazurile de respingere. Aceiași senatori care la ședințele din plen nu mai ajung decât în rare cazuri să-și arunce privirea asupra ordinii de zi încărcată de proiecte legislative în prag de adoptare tacită sunt cei care în comisii dezbat legile, propun amendamente și întocmesc rapoarte. Mai precis spus, senatorii își fură singuri căciula.
Dragos Stanculescu
