Direct implicat in deconspirarea arhivelor fostei Securitati, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a fost de acord cu motivele enumerate de Joachim Gauck, fostul insarcinat federal pentru studierea arhivei serviciului secret est-german. Faptul ca Romaniei si Bulgariei li s-ar putea cere ca odata cu integrarea in Uniunea Europeana sa-si deschida toate arhivele secrete ar putea imbunatati vizibil realizarile CNSAS, considera Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului.
-Ma regasesc intru totul in declaratiile facute de prietenul meu german Joachim Gauck. Am insa rezerve ca, fie chiar si cu interventia Uniunii Europene, serviciile noastre secrete vor intelege sa smulga tot ce a insemnat radacina a fostei Securitati-, ne-a declarat Ticu Dumitrescu, referindu-se la faptul ca serviciile de informatii ar putea -preda cinstit arhivele, fara sa se ascunda sub obladuirea sigurantei nationale-. -As dori ca acest lucru (declaratia lui Gauck, n.r.) sa il auda bine toti cei care lucreaza in serviciile noastre, mai ales partea in care se vorbeste despre statul de drept, lasand la o parte argumentele morale-, a mai declarat membrul CNSAS.
Desi anuntul facut de fostul insarcinat pentru studierea arhivei serviciului secret est-german ar fi de ajutor cercetarilor Consiliului, Ticu Dumitrescu a preferat sa nu se bucure prea devreme, mentinandu-se suspicios in privinta desecretizarii arhivelor. -Am convigerea ca niciunul dintre servicii nu a lucrat cinstit in vederea predarii in totalitate a evidentelor. Nu ma refer numai la dosarele din arhive. Sunt 100% sigur – pentru ca am avut posibilitatea sa cunosc aceste lucruri in 16 ani – ca exista cartoteci cu evidenta informatorilor-, a mai explicat Ticu Dumitrescu. El a dat ca exemplu situatiile cu care se confrunta membrii Colegiului, care nu pot descoperi persoanele din spatele numelor de cod. -Avem dosare cu nume conspirative la care ne uitam degeaba, putem sa le aruncam pe geam-, si-a motivat fostul presedinte al CNSAS indoielile vizavi de buna credinta a serviciilor de informatii in cazul predarii de arhive.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane