Uniunea Națională pentru Progresul României a anunțat că, începând chiar din ziua de duminică, va lansa o campanie de strângere de semnături pentru susținerea candidaturii lui Victor Ponta la președinție. Acest angajament grandoman a fost luat, în numele UNPR chiar de către generalul de tinichea Gabriel Oprea, președintele acestui partid de buzunar care, dacă ar candida de unul singur, n-ar putea depăși nici măcar pragul de „eroare” acceptat de orice sondaj care se respectă. Dar asta nu contează, este exact ca în proverbul: „s-au scremut munții și au fătat un șoricel”.
Obișnuit să lingă astăzi locul în care a scuipat mai ieri-alaltăieri, Gabriel Oprea, fostul comandant suprem al izmenelor soldățești, avansat „la apelul bocancilor” la gradul de general, cu epoleții acoperiți de stele „fără număr, fără număr!” nu ratează absolut niciun prilej de a confirma faptul că, pe meleagurile dâmbovițene, politica este, într-adevăr o damă de consumație, pe cât de ușuratică, pe atât de plină de ifose. Abia a apucat „Prim-Sinistrul” Ponta să ne anunțe că n-ar avea nimic împotrivă să candideze la viitoarele alegeri prezidențiale, că „indispensabilul” generalul Oprea s-a și repezit să-i „desfete” dosul cu un prelung și languros „masaj lingual”: „Victor Ponta a imprimat o altă mentalitate în politica românească. A venit cu o viziune proaspătă și corecta. A dat României o voce, cu adevărat, liberă de trecut și o privire orientată cu hotărâre spre viitor. Și tocmai din acest motiv, Victor Ponta are obligația să ajungă președintele României!” Iar pentru a fi și mai convingător, Gabriel Oprea a târât după el întregul său partiduleț, fără discriminare pe criterii de sex ori vârstă: „Aceeași opțiune este împărtășită de toți membrii și simpatizanții UNPR. Pensionarii membri ai Uniunii își doresc un președinte tânăr care să poată rezolva problemele celor în vârstă. Femeile din UNPR susțin un președinte care să le reprezinte pe fiecare dintre ele”. Bine că s-a desființat „APACA”, iar chiloțăresele îndrăgostite cândva de Petre Roman au ieșit de mult la pensie, căci altfel le-am fi putut auzi și pe doamnele UNPR-iste scandând în cor: „Nu vrem lei, nu vrem valută, vrem pe Ponta să ne…. plimbe”. Dar ca orice partid de viitor, și cel condus de Gabriel Oprea se bazează și pe tineri. Tineri care îl vor, și ei, tot pe Ponta președinte: „Iar tinerii din Uniune vor un președinte energic, un tânăr care la revoluție avea o vârstă apropiată de a lor, un lider care, prin parcursul și cariera sa profesională, dă tuturor speranța că prin muncă se poate reuși.” Păi ce să înțelegem de aici: că juniorii UNPR-iști care-l admiră pe Victor Ponta, și care au un cuvânt greu de spus în partid, au acum în jur de 17 ani, cât avea actualul „Prim-Sinistru” pe vremea Revoluției? Păi dacă-i pe așa înseamnă că tinerele speranțe din UNPR mai au de așteptat până să-i refacă „parcursul și cariera profesională” care le vor da „tuturor speranța că prin muncă se poate reuși”: Victor Ponta a trebuit să aștepte cam până pe la 32 de ani momentul în care i-a reușit plagiatul care i-a adus gloriosul titlu de „Dottore Copy-paste”.
Un lingău „bine temperat”
Spuneam că singura strategie politică la care se pricepe generalul Gabriel Oprea este „linge azi unde ai scuipat ieri-alaltăieri”. De fapt, el este cel mai bun exemplu de „politruc-giruetă” care se învârte exact după cum bate vântul. În urmă cu patru ani, prin 2010 Gabriel Oprea și oastea lui de strânsură erau tot la putere, dar în „barca” politică a PDL. Iar PSD-ul lui Ponta era în opoziție, așadar numai buni de scuipat și de scos limba la ei. Ceea ce generalul a și făcut: „Este prima oară când vorbesc despre Victor Ponta, i-am dus copilul la biserică cu toate că Victor Ponta nu are niciun Dumnezeu. Am plecat din PSD și de la conducerea Ministerului de Interne pentru că am refuzat să aduc crima organizată în Guvern și știe bine acest lucru Victor Ponta.” Iar asta nu a fost tot: „Cum își permite Victor Ponta să vorbească despre securitatea națională când în România și în țările din jur se află pe marginea prăpastiei. Să nu mai vorbească despre Armata română. Armata română reprezintă unul dintre cei mai buni ambasadori ai imaginii României în lume”: După care tot el s-a lăudat că atunci, pe vremea când guvernerea PDL-istă nu devenise încă „mafia portocalie” el însuși a fost cel care s-a bătut pentru ca „pensiile militarilor, polițiștilor și jandarmilor, 90%, să rămână la fel”.
Dar aceste vorbe de ocară nu au fost decât un fleac pe lângă altele rostite de UNPR-ul condus de către același Gabriel Oprea la adresa lui Ponta, pe vremea când PSD-ul era în opoziție. Cândva, prin septembrie 2010, într-un comunicat oficial oferit de UNPR și intitulat „Victor Ponta, arivist de cursă lungă.“ se afirma că „Prins și dovedit ca samsar de voturi, diversionistul Ponta, în loc să dea explicații, încearcă să arunce pisica în curtea altora și toarnă aceleași vechi minciuni despre parlamentarii UNPR. Cu siguranță că Victor Ponta este obișnuit cu vânzarea de conștiință și cu trocul de voturi din propriul partid (…) Marele proiect al lui Victor Ponta era să se dezbrace de ideologie, să pozeze în tehnocrat și să facă mici aranjamente cu mari dosare. În rest, ar fi stat ascuns prin birouri și, mai des, pe la raliuri și ar fi mers în aceleași concedii scumpe.“ Ceva mai târziu, pe
11 noiembrie 2011, Gabriel Oprea declara cu limba lui alunecoasă: „Vedeți dumneavoastră ce se întâmplă acum, vedeți Opoziția sau foștii colegi sunt ca niște găini fără cap, se zbat așa din gard în gard. Păi, cum pot să conducă ei România când nu pot să-și conducă propriile partide. Nu vedeți că împart funcții tot timpul. Păi pe timp de criza ei împart cu Geoană funcții. Vă rog să fiți convinși, să fiți siguri că actuala coaliție va câștiga alegerile din 2012, fiindcă românii vor distinge“. Ei, „actuala coaliție” despre care vorbea el pe atunci era coaliția condusă de PDL. Iar o lună mai târziu, prin decembrie 2011, un alt comunicat al UNPR striga, ca din gură de șarpe că: „Victor Ponta este rezultatul unei combinații periculoase de ură, iresponsabilitate și ticăloșie politică. Recent, tânărul președinte al PSD a reluat tema diversionistă a «trădărilor» şi a încercat, prin denaturarea flagrantă a adevărului, să lanseze un nou atac la adresa președintelui UNPR, Gabriel Oprea. Prin urmare, îi reamintim imaturului Ponta faptul că Gabriel Oprea și UNPR, ca partid, au făcut o alegere în acord cu interesul României, fără a fi ademeniți, șantajați sau presați de cineva. Au optat pentru stabilitate politică și guvernamentală și au ales calea responsabilității. (…) Spre știința lui Victor Ponta, trebuie spus că trădarea, dosarele penale și disperarea după funcții sunt caracteristicile conducerii partidului în fruntea căruia se află. Victor Ponta însuși are vocația evidentă a trădării interesului național. (…) Tot ca dovadă a vocației de trădător a șefului PSD stă și amiciția sa cu oameni certați cu legea. Victor Ponta se gudură sub bocancul celor care vor să îngenuncheze România, iar asta îl face un pericol pentru întreaga țară.” Hei, „domnu ghinărar” hotărăște-te odată! Și spune-ne și nouă ce este Victor Ponta: speranța României sau doar o găină fără cap care se zbate din gard în gard.
