Printr-un proiect de lege al guvernului, ce prevede ca accesul la informatiile de interes public sa se faca numai contra cost, ministrii lui Tariceanu risca sa aduca mai multe restrictii in aceasta zona decat guvernul anterior. Astfel, actualul executiv risca sa-si compromita imaginea bazata pe transparenta, cu ajutorul careia ar fi putut sa castige puncte din partea Uniunii Europene. Ieri, intr-o dezbatere a Asociatiei Pro Democratia s-au infruntat reprezentanti ai societatii civile si trimisi din partea puterii.
Inca de la inceput, guvernul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu a incercat sa-si promoveze o imagine bazata pe transparenta, tocmai pentru a face diferenta fata de etapa PSD. Desi s-au aratat adeptii unei guvernari transparente si participative, asa cum da bine in ochii europenilor, ministrii lui Tariceanu demonstreaza ca au uitat de unul dintre cele mai importante elemente ale democratiei functionale – accesul liber la informatiile de interes public. Dupa hotararea de guvern adoptata in aprilie, proiectul de lege privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice este acum in curs de integrare la Senat, ceea ce ii pune pe membrii cabinetului Tariceanu intr-o ipostaza cel putin incomoda. Adoptarea unui proiect de lege care sa complice accesul la informatiile din institutiile publice nu numai ca ar fi lipsit de acordul societatii civile, dar ar atrage dupa sine si slabirea credibilitatii actualilor ministri. Prin decizia lor de a modifica Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, adoptata in timpul guvernarii anterioare, Tariceanu si ai lui risca sa-si strice mult-dorita imagine a unui guvern ce promoveaza transparenta.
Informatii publice contra cost
La mai putin de o luna dupa ce guvernul a aprobat proiectul de lege privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice, Asociatia Pro Democratia a organizat o dezbatere publica, pentru a analiza impactul acestor modificari.
-Liberul acces la informatiile de interes public – un drept in pericol- a fost tema de la care au pornit discutiile privind reutilizarea informatiilor de interes public, la care au participat atat trimisi din partea actualei guvernari, cat si reprezentanti ai societatii civile.
Odata cu primele semne de protest din partea societatii civile, oficialii guvernului au sustinut ca noul proiect nu intra in contradictie cu Legea 544, care vizeaza accesul liber la informatiile publice, chiar daca au recunoscut ca reutilizarea informatiilor se va putea face numai contra cost. Legea nu se dovedeste a fi suficient de clara, indiferent de argumentele pe care le aduc reprezentantii executivului.
Prezent la dezbaterile Pro Democratia, Zsolt Nagy, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, s-a pozitionat de partea guvernului, incercand sa apere proiectul si asa controversat. El a explicat ca o informatie generata de o institutie trebuie reutilizata cu un scop comercial si a dat asigurari ca ministerul pe care il conduce a restrictionat cazurile in care informatiile publice sunt transmise de la institutii catre cetateni.
Legea 544, in pericol
In incercarea de a-i multumi pe contestatarii proiectului de lege, deputatul PD Monica Iacob Ridzi a venit la dezbatere pregatita cu doua propuneri. -Putem sa adoptam doua variante. Ori sa luam Legea 10 si sa o amendam, ori sa gandim legea in acest sens, incat sa nu restrictioneze. Mai mult, am putea fi acuzati ca, iata, actuala guvernare vine cu restrictii mult mai mari pe zona aceasta decat guvernarea trecuta-, a anticipat deputatul reactiile reprezentantilor ONG.
De fapt, principala preocupare exprimata de Asociatia Pro Democratia, initiatoarea dezbaterii, a fost restrictionarea privind utilizarea Legii 544. -Ingrijorarea este ca proiectul de lege privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice pune in pericol instrumentul pe care il folosim de cinci ani-, a declarat Costel Popa din partea Pro Democratia.
Controversele pe baza acestui proiect de lege nu sunt nici pe departe incheiate, chiar daca scopul declarat de guvern este de -a imbunatati transparenta institutionala si de a stimula concurenta loiala-. Cum initiatorii nu dau niciun semn ca ar vrea sa revina asupra proiectului, acesta are toate sansele sa fie aprobat. La 60 de zile dupa aprobarea lui in Monitorul Oficial, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, precum si Ministerul Finantelor Publice sunt asteptate sa elaboreze normele pe baza carora se va aplica legea.