În anul 2010, senatorul Dan Șova a depus un amendament la Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale astfel încât competențele acesteia s-au extins și asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. Atunci PSD-istul Șova intenționa să poată bloca pe motive de neconstituționalitate hotărârile Parlamentului unde alianța PDL-UDMR era majoritară iar CCR era dominată de PNL-PSD.
Astăzi Dan Șova este în libertate deoarece Senatul a refuzat să emită o hotărâre în urma neîntrunirii majorității la votul privind încuviințarea reținerii și arestării solicitate de DNA.
Așadar dacă s-ar fi emis hotărârea Senatului doar cu un rând: „Senatul hotărăște că nu s-a întrunit majoritatea calificată în vederea încuviințării”, 25 de senatori puteau contesta Hotărârea la CCR care ar fi constatat că prevederile constituționale primează și majoritatea simplă s-a întrunit iar Șova e arestabil.
Dar ce să vezi? Curtea Constituțională a României a admis miercuri sesizarea șefului CSM și a constatat că există conflict de natură constituțională între autorități, urmând ca Senatul să redacteze hotărârea referitoare la cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.
„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan-Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”, se arată în comunicatul CCR transmis miercuri CURENTUL.
Așa că amendamentul lui Dan Șova s-a întors împotriva sa.
Tot miercuri, în cazul sesizării președintelui Klaus Iohannis, Curtea, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — PÎCCJ și CSM, pe de o parte, și Parlament, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaților și a Senatului de a modifica dispozițiile art.24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.
De asemenea, CCR a respins contestația PNL ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.
Pe 7 aprilie, plenul Camerei Deputaților și Senatului a decis cu 292 de voturi pentru și un vot împotrivă că urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți la ședință.
