Cu cateva zile inaintea publicarii Raportului de tara, ministrii de la Bucuresti incearca sa-si paseze reciproc responsabilitatea criticilor deja previzibile ale Comisiei Europene. Daca umbra coruptiei planeaza ca un stigmat asupra intregului cabinet de la Bucuresti, ministrii refuza sa-si asume responsabilitatea esecului cand vine vorba chiar despre capitole de negociere care tin strict de domeniul pe care-l pastoresc. Raportul de tara ce va fi dat publicitatii miercuri, 5 noiembrie, are, pentru guvernantii de la Bucuresti, rolul sabiei lui Damocles. Fiecare ministru incearca, pe ultima suta de metri, sa se descarce de responsabilitate, anticipand, practic, criticile prezente in Raportul de tara in dreptul domeniilor pe care le pastoresc. Primii care au iesit la atac au fost Rodica Stanoiu si Ioan Rus care si-au pasat reciproc intarzierile si neimplinirile capitolului 24, -Justitie si afaceri interne-. Desi la Bucuresti cei doi demnitari nu stiu prea bine sau nu recunosc care le sunt atributiile, la Bruxelles oficialii europeni stiu ca Rodica Stanoiu si Ioan Rus impart responsabilitatea negocierilor acestui capitol extrem de important.
Daca publicarea raportului se va lansa cu demisii sau demiteri de ministri, asa cum circula vestile prin Bucuresti este insa greu de anticipat, pentru ca pe langa Rodica Stanoiu si Ioan Rus ar trebui sa cada si alte capete grele din executiv.
Puscas ia partea Rodicai
Integrator principal pentru capitolul 24, -Justitie si Afaceri Interne-, din negocierile cu UE este Ministerul Administratiei si Internelor, dar si celelalte ministere sunt implicate la acest capitol, a afirmat ieri ministrul interimar al integrarii europene, Vasile Puscas.
El a precizat insa ca in general Romania negociaza la Bruxelles, nu guvernul sau un minister, sau altul, referindu-se la disputa aparuta recent intre ministrii Rodica Stanoiu si Ioan Rus. In ceea ce priveste Capitolul 24, -integrator principal este Ministerul Administratiei si Internelor si sunt si celelalte ministere, bineinteles, care sunt implicate aici-, a precizat el.
Totodata, Puscas a aratat ca cei doi ministri sunt -in stadiul in care dezvolta programele pentru acest capitol- si a apreciat ca -disputa este legata de modul de lucru-.
-Nu cred ca acesta este un subiect care sa afecteze negocierile-, a spus Puscas, adaugand ca se intalnesc adesea discutii legate de prioritati. La inceputul anului 2000, o prioritate era spatiul Schengen, acum este implementarea strategiilor si noilor legi referitoare la reforma in justitie, in continuare fiind important si controlul la frontiere, a precizat el, aratand ca -fiecare are o contributie aici-.
Economia de piata ramane un deziderat
Unul dintre domeniile trecute cu minus in raportul de tara va fi, potrivit surselor noastre, si cel referitor la administratia publica, unde neimplinirile atarna mult mai greu in balanta decat realizarile. Nici reformele economice nu sunt la nivelul asteptarilor Comisiei Europene. Restructurarea sectorului energetic, lacunele existente la capitolul concurenta sunt tot atatea motive de ingrijorare la Bruxelles cand vine vorba despre aderarea Romaniei. De altfel, nu mai sunt o noutate pentru nimeni, minusurile din dreptul Romaniei la capitolele economice. Potrivit surselor noastre, hei-rupismul de ultima ora al guvernului de la Bucuresti, privatizarile pe banda, promisiunile legate de reducerea arieratelor n-au produs prea multe schimbari in Raportul de tara, asa cum se asteptau de altfel guvernantii nostri.
Conform surselor noastre, raportul de tara, alcatuit pe la jumatatea anului, nu mai poate suferi schimbari importante pe ultima suta de metri, in special din motive birocratice, intrucat prea multe instante ar fi trebuit sa accepte modificari de fond (nu de forma sau de ton) ale textului, in conditiile in care realitatea nu poate fi redecorata frumos in graba, fara consultari sau negocieri preliminare. Toate acestea sunt motive in plus pentru a ajunge la concluzia ca statutul de economie de piata functionala va ramane in continuare un deziderat pentru Romania, si nu un obiectiv atins in acest an.
Coruptia – un subiect inevitabil
Documentul elaborat de Comisia Europeana nu va omite nici in acest an problemele create in Romania de extinderea coruptiei. Infiintarea PNA, pachetul de legi anticoruptie adoptat cu mare tam-tam la Bucuresti sunt vazute ca pasi importanti, dar nu suficienti pentru asanarea vietii publice si a economiei romanesti. Asa cum declara si Rodica Stanoiu, responsabilitatea coruptiei nu revine unui singur ministru, ci guvernului in ansamblu. Oricum, prezenta coruptiei din Romania in raportul de tara este un fapt care nu mai impresioneaza pe nimeni, nici pe guvernantii nostri, care traiesc zi de zi cu coruptia din tara noastra, si nici pe oficialii de la Bruxelles satui sa mai atraga atenta pe aceasta tema.
