Dupa ce cu 12 ani in urma au votat impotriva Constitutiei pe acelasi temei, reprezentantii UDMR au facut si ieri o tentativa (fara succes) de a elimina caracterul -national- al statului din definitia aflata in legea fundamentala. Senatorii au respins ieri cu majoritate covarsitoare (scorul voturilor fiind de 109 la 14) acest amendament al maghiarilor relansat cu prilejul revizuirii Constitutiei. UDMR a ramas singura pe baricade de aceasta data, in pofida discursului -colorat si parfumat- al lui Gyorgy Frunda. El a evocat o nuvela maghiara cu busuiocul si laleaua – care a ramas fara miros pentru ca nu voia sa miroasa ca busuiocul! – pentru a evoca diversitatea nationala in -simfonia florilor-. Din partea PD, senatorul Petre Roman a vorbit in aceeasi cheie, evocand -spinii otravitori- ai nationalismului pentru a explica votul impotriva. Dupa ce liberalii au pedalat pe aceeasi pozitie, ministrul culturii a pledat la fel, reprezentand PSD – prin invocarea unor citate frantuzesti. Din partea PRM, profesorul Gheorghe Buzatu a propus ironic ca Romania sa primeasca definitia de -stat al oamenilor muncii de la orase si sate-, incheind seria vorbitorilor. Senatorii nu au renuntat, astfel, la suveranitatea nationala, desi maghiarii au avertizat ca Romania va trebui sa accepte o partajare a acesteia in momentul integrarii in UE.
Dupa tema nationala, Revolutia a fost un alt motiv de -culoare- la Sala Omnia, a carui mentionare in Constitutie, ca actiune anticomunista – propusa de senatorul independent Vasile Duta – a fost retrimisa la comisie pentru reformulare. Subiectul a generat insa un incident, peremistul Mihai Ungheanu fiind atacat virulent de senatorii-revolutionari Sergiu Nicolaescu si Vasile Duta. -Nu te-am vazut acolo! Daca aveai bun-simt, nu vorbeai acum!-, i-a strigat din sala Nicolaescu lui Ungheanu in clipa in care acesta minimaliza importanta Revolutiei. -Nu puteam fi toti acolo!-, a replicat la fel de furios peremistul, fiind salvat de clopotelul presedintelui de sedinta, Nicolae Vacaroiu, care a dispus votarea pentru reformulare in comisie.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane