La 55 de ani, Călin Popescu Tăriceanu se mândreşte să fie prim-ministrul României, proaspăt integrată în Uniunea Europeană. Dar Călin – aşa cum i se adresează, chiar şi în discursurile oficiale, liberalii din statele Uniunii Europene – a purtat cu el în politică învăţături desprinse de prin cărţile de aventuri citite în copilărie. Fie că e vorba de platformiştii care au alergat la alternativa liberală promisă de Theodor Stolojan, PLD, fie că trebuie să găsească o replică pentru preşedintele Traian Băsescu, Tăriceanu vrea să demonstreze că este oricând gata să intre, din politică, în război.
-Orice persoană se va atinge de PNL, va fi în război cu mine-, a pronunţat apăsat Tăriceanu, atât cât să-i însufleţească pe liberalii prezenţi la Congresul Extraordinar al PNL. Dacă a reuşit, numai liberalii simpli pot şti. Rezultatele votului prin care Tăriceanu a fost reales lider al PNL sunt irelevante în acest caz, el fiind şi singurul candidat pentru această poziţie. Rămâne însă promisiunea făcută de premierul liberal, aceea de a se avânta în război cu duşmanii PNL. Şi cum un lider adevărat are nevoie de o -armată- puternică, Tăriceanu a încercat să îşi facă echipă la conducerea PNL, formată numai din liberali aleşi pe sprânceană. Planul nu a mers întocmai, şi, în loc de o rubedenie pe post de vicepremier, Bogdan Olteanu, Tăriceanu s-a ales cu Ludovic Orban, un lider de organizaţie -incontrolabil- când vine vorba de declaraţii publice. Chiar la câteva momente după auzul veştii, Orban a savurat victoria replicând răutăcios la comentariile lui Tăriceanu, vădit irascibil. Dar un -războinc al luminii- nu se lasă înduioşat! Astfel că liderul PNL s-a mulţumit cu vicepreşedinţii aleşi la Congres şi a anunţat voalat, prima luptă pe care o va duce partidul lui sub conducerea proaspăt aleasă. Inamicul – preşedintele Traian Băsescu, iar pretextul găsit – reformarea serviciilor de informaţii, -o moştenire securisto-comunistă- care cheltuieşte banii statului şi creează imaginea unui stat poliţienesc. Deocamdată, Tăriceanu pare să piardă pe drum dintre ostaşii echipei guvernamentale. Supărat că nu a fost ales vicepreşedinte al PNL, Radu Stroe se gândeşte să-şi facă bagajele şi să plece din scaunul de secretar general al guvernului. Greu de explicat ce legătură are una cu cealaltă. Poate că aşa a fost -sfătuit-, după ce s-a făcut public faptul că a semnat pentru acordarea de terenuri, fără licitaţie, unui apropiat al său, Răzvan Petrovici, care este finul lui Virgil Măgureanu, -încrengătură- dezvăluită de -Curentul-. Rămâne de văzut dacă se va rezuma la declaraţii sau va duce gestul până la capăt.
-Orice persoană se va atinge de PNL, va fi în război cu mine-. Acesta este noul motto al anului pentru preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu. Noul -războinic- autointitulat din politica romanească, premierul Călin Popescu Tăriceanu, s-a pregătit de lupta cu -inamicul- de la Cotroceni. Reales lider al PNL, după ce a candidat singur, Tăriceanu a susţinut că se bazează pe solidaritatea dintre liberali pentru a coordona tot el, din fruntea guvernului, paşii Romaniei în Uniunea Europeană. Prima strategie din planul -războinicului- Tăriceanu a fost pupularizarea discursului privind necesitatea unei reforme în serviciile secrete din Romania. De îndată ce toată lumea va auzi cat de important este ca SRI, SIE şi Armata să fie atinse de reforma în stil UE, Tăriceanu va avea pregătită şi soluţia -salvatoare-: adoptarea proiectului de legi privind securitatea naţională pe care l-au realizat caţiva liberali din guvern, printre care consilierul personal al premierului, Marius Oprea, şi secretarul general al executivului, Radu Stroe. Între timp, Tăriceanu mai trebuie să supravieţuiască provocărilor interne, venite din partea unor liberali ajunşi vicepreşedinţi ai PNL, mai greu de controlat decat -intimii- cu care se obişnuise liderul penelist.
SRI şi SIE, căpuşele bugetului
Tăriceanu a făcut din criticarea serviciilor de informaţii un obiectiv în sine, ca parte din prezentarea – de 14 pagini – a activităţii sale. În discursul susţinut cu ocazia Congresului Extraordinar al PNL, înainte de a fi reales la şefia formaţiunii, Tăriceanu a criticat activitatea serviciilor secrete din Romania pe care şi-a prospus să le actualizeze, potrivit stilului instituţiilor din celelalte state europene.
Printre obiectivele sale – reformarea serviciilor secrete şi a Armatei, ţinand cont atat de vulnerabilităţile din domeniul securităţii cat şi de statutul Romaniei ca membră a NATO şi a Uniunii Europene. -Ne plimbăm liberii prin Uniunea Europeană, dar avem acasă 6-7 servicii de informaţii care cheltuiesc o mulţime de bani. Cat Franţa sau Germania. Avem servicii de informaţii cu hoteluri şi case de vacanţă în regim special pentru protipendada din aceste servicii. Cheltuim sute de milioane de euro pentru înzestrarea unor structuri militare, ca şi cand am fi în război sau ne-am pregăti pentru un război. Oare ne pregătim de un război împotriva propriilor cetăţeni?-, a susţinut Tăriceanu.
Interceptări inutile de telefoane
Preocuparea principală a premierului a fost modul prin care se face finanţarea acestor servicii de informaţii, din bugetul de stat. Tăriceanu a dovedit că ar vrea să-i poată -urechea- pe ofiţeri pentru beneficiile şi privilegiile pe care le au, comparativ cu utilitatea lor pentru o ţară de dimensiunile şi cu statutul Romaniei. Mai rău, el a recunoscut că ştie că multe dintre interceptările telefonice sunt inutile. Dovada: -Ştiţi caţi bani se cheltuiesc anual pentru interceptări inutile de convorbiri telefonice? Zeci de milioane de euro… ştiţi caţi ofiţeri de informaţii avem? Peste 15.000 în toate structurile. Vreţi să ştiţi caţi are Mossadul? 2000… Germanii au cateva mii, francezii tot cam atat, numai noi ne lăudăm cu cea mai stufoasă structură de informaţii din UE-, a continuat Tăriceanu să arate slăbiciunile din sistemul serviciilor secrete, servicii pe care le-a catalogat ca fiind o moştenire a unei mentalităţi securisto-comuniste.
Obiectiv înalt, luptă aprigă, echipă şubredă
Adoptarea legilor securităţii naţionale ar însemna un punct înscris de PNL în meciul pe această temă, susţinut cu preşedintele Băsescu. Atat că şeful statului a apreciat că proiectul guvernului are nevoie de multe îmbunătăţiri, mai ales în zone pe care Tăriceanu le vrea modificate. Chiar Tăriceanu a recunoscut că PNL are nevoie de solidaritate ca să reuşească, mai ales acum, cand vicepreşedinţii partidului trebuie să se obişnuiască să colaboreze. Însă liderul liberal nu a înregistrat un start prea bun, prima confruntare dintre el şi cel mai imprevizibil vicepreşedinte liberal, Ludovic Orban, fiind tensionată. Pentru început, liderul PNL din Capitală a reuşit să obţină, în sfarşit, un post pe care l-a ţintit, acela de vicepreşedinte al PNL responsabil de domeniul imagine şi comunicare. Asta după ce Orban a fost scos din cursa pentru funcţia de ministru al Agriculturii de liberalul Dan Motreanu, convins de Tăriceanu să se lase numit acolo de PNL. Orban a reuşit să îi ia faţa contracandidatului său, Bogdan Olteanu, însuşi finul lui Tăriceanu.
Orban, un vicepreşedinte -nărăvaş-
Ludovic Orban (foto 1) a boicotat încă de la început Congresul Extraordinar al PNL, refuzand să participe la manifestări. În prima zi, liberalul din Bucureşti a apărut atat cat să îşi susţină candidatura, iar la reluarea lucrărilor, Orban a întarziat, ca să nu se lase aşezat la prezidiu de Tăriceanu. -La prezidiul PNL mă aşază Congresul, nu Tăriceanu-, a reacţionat Orban, după ce liderul liberal a comentat ironic absenţa noului său vicepreşedinte responsabil de imaginea formaţiunii: -Orban e mai greu să fie în sală, e acasă, îşi bea ceaiul…-.
Recompensă şi încredere
Rezultatele voturilor date la Congres au făcut dreptate în cazul fostului ministru al Apărării, Teodor Atansiu. După ce a plătit cu funcţia din minister, iar pe numele său au fost depuse plangeri penale pentru acţiunea de a solicita retragerea trupelor romaneşti din Irak în numele PNL, Atanasiu a primit -palmele- preşedintelui Traian Băsescu. A suportat fără să cartească urmările drumului pe care l-a trimis chiar Tăriceanu, iar acum şi-a uns rănile cu un post de vicepreşedinte pe relaţia cu mediul de afaceri în PNL.
Pe de altă parte, liberalii au făcut o alegere curajoasă, delegandul pe liderul deputaţilor PNL, Crin Antonescu, să medieze relaţiile dintre liberali şi democraţi sau Palatul Cotroceni. Totul în condiţiile în care Antonescu s-a remarcat ca unul dintre liberalii radicali din partid, gata să-i critice la fel de înverşunat şi pe Tăriceanu şi pe Băsescu.
Intimi cu greutate, rămaşi pe dinafară
Cazul lui Bogdan Olteanu (foto 2), care a rămas fără funcţia de vicepreşedinte pentru care candidase, nu este singular. Tăriceanu a pierdut şi prezenţa în echipa de la conducerea formaţiunii a lui Dan Motreanu, actualul ministru al Agriculturii, care s-a retras din cursa pentru vicepreşedinţie şi s-a mulţumit cu un loc în Biroul Politic al PNL. La fel, Cristian David s-a dat înapoi de la cursa pentru vicepreşedinţie pentru a-l lăsa să candideze şi să caştige pe Varujan Vosganian. Şi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a pierdut în faţa senatorului Norica Nicolai vicepreşedinţia pe domeniul egalitate de şanse. Un alt membru al guvernului Tăriceanu umilit de un liberal fără responsabilităţi în executiv a fost ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu. El a pierdut în faţa senatorului Adrian Cioroianu, primul pe lista candidaţilor susţinuţi de PNL la alegerile pentru Parlamentul European.
Stroe – exces de conştiinţă
Secretarul General al Guvernului, Radu Stroe, a văzut în eşecul de la Congres – după ce a fost înfrant de Victor Paul Dobre pentru portofoliul de vicepreşedinte pe probleme de administraţie – drept un semn, potrivit căruia ar trebui să îşi regandească locul în guvern. Pus în executiv prin susţinerea PNL, la nominalizarea lui Tăriceanu, Stroe a recunoscut că trebuie să analizeze -ipoteza de a-şi pune demisia din guvern la dispoziţia primului-ministru-.. -Neprimind sprijinul politic al partidului, mi se pare firesc să cedez şi locul din guvern-, a completat Radu Stroe. Poate că aşa a fost -sfătuit-, după ce s-a făcut public faptul că a semnat pentru acordarea de terenuri, fără licitaţie, unui apropiat al său, Răzvan Petrovici, care este finul lui Virgil Magureanu, -încrengătură- dezvăluită de -Curentul-. Sau poate că, văzand că este fluturat biletul de la Tăriceanu către Băsescu, şi-o fi amintit de biletul pe care şeful statului i l-a dat personal la momentul numirii sale în guvern. Bilet al cărui conţinut se fereşte să-l divulge pe motiv că ar putea fi secret de stat, chiar dacă preşedintele a zis că poate fi dat publicităţii.
Reacţia lui Stroe a venit după ce purtătorul de cuvant al PNL, Varujan Vosganian, a recunoscut că ceilalţi -învinşi- de la Congres, cu funcţii obţinute prin sprijinul partidului, iau în calcul varianta de a cere un vot de încredere din partea noii conduceri a formaţiunii. Mihai Răzvan Ungureanu şi Bogdan Olteanu vor să-şi încerce susţinerea Biroului Politic Central al PNL pentru funcţia de ministru de Externe, respectiv pentru cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
