Spre deosebire de romanasii -verzi ca bradul- care fac jogging politic pe cheiurile dambovitene, atunci cand e vorba de apararea propriilor interese si ale comunitatii pe care o reprezinta, liderii udemeristi tin cu dintii de pozitiile lor in ciuda opiniilor potrivnice exprimate de catre partenerii de guvernare sau de catre oficialii sau autoritatile comunitatii europene. Este cazul atat a controversatului contract Bechtel pentru constructia autostrazii Bors-Brasov, cat si a chestiunii spinoase a reorganizarii actualelor regiuni economice de dezvoltare. Cum in cazul autostrazii, executivul Tariceanu vizeaza reducerea fondului de cheltuieli pentru acest an, conducerea UDMR nu pare dispusa sa se conformeze prevederilor regulamentului de coalitie conform caruia toate partile trebuie sa sustina decizia luata de majoritate, si se pregateste sa-si convinga partenerii de guvernare si opinia publica romaneasca de necesitatea respectarii calendarului de constructie a autostrazii in cauza prin asigurarea unei finantari adecvate. In paralel, Uniunea nu se resemneaza in fata rezervelor exprimate de UE in legatura cu reorganizarea euroregiunilor, liderii sai anuntand ca nu vor renunta la promovarea acestei propuneri.
Confruntati cu intentia premierului Calin Popescu Tariceanu de a reduce cuantumul platilor pe anul acesta catre firma americana constructoare Bechtel, membrii Consiliului Reprezentantilor Unionali si ai Consiliului de Coordonare al Uniunii l-au mandatat pe liderul lor, Marko Bela, sa sustina in fata guvernului, a parlamentului si a opiniei publice romanesti si internationale cauza autostrazii Bors – Brasov, in speta realizarea lucrarilor la autostrada la termen si conform contractului incheiat in ceea ce priveste finantarea.
La ora actuala, pentru Cabinetul Tariceanu, primordiala a devenit constructia coridorului IV paneuropean. Ca atare, ocupantii Palatului Victoria au luat in calcul reducerea fondurilor bugetare, de 360 milioane de euro, prevazute pentru autostrada Transilvania, cu 100 milioane de euro. Cauzele sunt de natura obiectiva – bugetul sarac al Romaniei, care nu poate suporta, in paralel, la cotele normale fixate, finantarea anuala a lucrarilor la autostrada Bechtel si coridorul IV paneuropean, dar si datoriile mari lasate de catre fosta guvernare social-democrata fata de Bechtel – circa 91 milioane de euro. La acestea se mai adauga alte 4.300 miliarde de lei catre constructor. Cu toate ca la nivel guvernamental, ministrii udemeristi par a fi acceptat, cel putin declarativ, ratiunile acestei masuri, la nivelul Uniunii, lucrurile stau cu totul altfel. Componentii celor doua organe de conducere ale UDMR au adoptat, sambata, o rezolutie legata de autostrada Bors – Brasov, prin care acestia isi exprima sustinerea pentru realizarea lucrarilor la autostrada la termen si conform contractului incheiat in ceea ce priveste finantarea. -Soseaua Brasov – Bors nu este in interesul unui partid sau al altuia, ci al cetatenilor Transilvaniei, care sunt indreptatiti sa ceara Guvernului Romaniei sa le asigure posibilitatile de dezvoltare-, se mai arata in rezolutia adoptata, ce face din sintagma -Transilvania, motorul aderarii Romaniei la UE-, moto-ul noii actiuni de lobby promovate de catre udemeristi. Rezolutia in cauza omite insa sa precizeze ca principalele beneficiare ale acestei autostrazi vor fi tocmai acele judete cu populatie predominant maghiara.
Regiunile de dezvoltare
UDMR nu este dispusa sa renunte la reorganizarea regiunilor economice de dezvoltare, in ciuda criticilor formulate pe aceasta tema de catre UE, potrivit carora reorganizarea acestor regiuni poate influenta acordarea fondurilor europene. Liderul UDMR, Marko Bela, nu crede ca pozitia rezervata manifestata de catre factorii politici romanesti fata de necesitatea schimbarii actualelor regiuni economice de dezvoltare, in urma criticilor UE, ar trebui sa reprezinte un impediment pentru Uniune in a continua sa sustina acest deziderat. Potrivit acestuia, actuala pozitie a UDMR este pe deplin justificata, datorita nefunctionalitatii dovedite a actualelor regiuni economice de dezvoltare.
