Dan Şova a anunţat marţi că demisionează din funcţia de ministru al Transporturilor, după aproape patru luni de mandat. El a fost numit în luna martie ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare şi a condus anterior Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. Fost avocat, asociat al Casei „Şova şi Asociaţii”, Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008.
În mandatul de patru luni la Transporturi, Dan Şova nu a reuşit să găsească contractul cu Bechtel sau să semneze Comarnic-Braşov, dar a promis 2.400 km de autostradă până în 2020. Mulţi manageri privaţi au rămas pe drumuri, iar DNA a primit suficiente plângeri pentru a monitoriza atent ministerul. Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.
La o lună de la preluarea mandatului, Şova a abordat cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene – construcţia de autostrăzi – , capitol unde România nu a reuşit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă. Potrivit informaţiilor anunţate de Şova la acel moment, România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.
În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri. Tot în aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet „de vreo şase luni”. În noiembrie, Şova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată. Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.
