Alesii UDMR au depus recent la parlament o initiativa legislativa cu un subiect delicat: problema organizarii referendumurilor locale pentru autonomie de catre primarii si consilii locale, o etapa considerata de catre radicalii maghiari importanta pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. Propunerea legislativa – care-i apartine senatorului de Covasna Puskas Balint, cunoscut pentru cultivarea cercurilor maghiare radicale – a fost depusa la Senat fara consultarea celorlalti membri ai coalitiei, asa cum este prevazut in textul protocolului de colaborare al aliantei guvernamentale. Modificarea legii referendumului, dorita de catre Balint, contravine pana si programului Uniunii, care face din autonomia culturala si nu din cea teritoriala litera de lege si directie de urmat pentru politica formatiunii conduse de Marko Bela. In vreme ce Marko a sugerat ca initiativa colegului sau are mai mult un caracter personal, alesii Aliantei D.A. declara ca nu vor sustine modificarea Legii referendumului in forma propusa de parlamentarul UDMR.
Dupa ce radicalii maghiari din CNS au incercat in zadar sa eludeze prevederile Legii referendumului, organizand cu concursul unor consilii locale din zona Har-Cov o serie de referendumuri pentru autonomia Tinutului Secuiesc ce au afost anulate in instanta, unii alesi UDMR ofera acum o mana de ajutor, propunand modificarea legii de resort pentru a permite desfasurarea referendumurilor. Este cazul senatorului UDMR de Covasna Puskas Balint, care a depus la parlament un proiect privind modificarea Legii referendumului, astfel ca aceasta sa permita organizarea unor plebiscite privind autonomia Tinutului Secuiesc. Parlamentarul UDMR in cauza este cunoscut pentru luarea unor pozitii publice in favoarea autonomiei Tinutului Secuiesc, cum ar fi participarea la amplasarea unor inscriptii cu aceasta denumire la granitele judetului Covasna. Si CNS a solicitat Ministerului Justitiei modificarea Legii referendumului, pentru ca hotararile adoptate de consiliile locale pentru organizarea referendumurilor privind autonomia Tinutului Secuiesc sa nu mai poata fi atacate in contencios administrativ.
Potrivit senatorului, UDMR vrea modificarea articolului 13 al legii, care reglementeaza organizarea referendumurilor de catre unitatile administrativ-teritoriale. Astfel, Uniunea, spune Balint, ar dori completarea acestui articol prin precizarea ca si -problemele autonomiei locale pot fi supuse aprobarii locuitorilor prin referendum local-. Acest lucru ar preintampina eventualele contestari in instanta ale rezultatelor acestor actiuni de catre prefecturi, asa cum s-a intamplat cu ultimele initiative de acest gen promovate de catre Consiliul National al Secuilor. Senatorul UDMR apreciaza ca acest proiect de lege consituie un test pentru actuala coalitie guvernamentala, de vreme ce are caracter de lege organica si nevoie de votul a 69 de senatori, numarul alesilor de care dispune in Senatul Romaniei coalitia aflata la putere. -Acest vot va da un semnal despre vointa coalitiei in problematica autonomiei locale-, considera Puskas, mentionand ca el, personal, sprijina problema autonomiei.
Optimism udemerist nefondat
Dorinta senatorului UDMR este departe de a se vedea vreodata pusa in practica, mai ales ca textul propunerii sale legislative nu a fost supus atentiei Consiliului de Coordonare a Coalitiei si nici oferit spre consultare celorlalti parteneri. Daca liderul UDMR, Marko Bela, a pasat rapid problema initiatorului, lasand sa se inteleaga ca ar fi vorba de o propunere mai mult in nume personal, alesii D.A. s-a pronuntat impotriva unui asemenea proiect de lege, aratand ca nu va beneficia de voturile lor pozitive. -Nu am cunostinta de vreo consultare pe marginea acestei probleme. Probabil ca a facut-o in nume propriu-, ne-a declarat deputatul Ioan Oltean, membru in cadrul Consiliului de Coordonare. Democratul crede ca oricum soarta acestei initiative este deja pecetluita. -In mod cert, nu vom sustine o asemenea initiativa-, a conchis Oltean. Desi nu crede ca aceasta propunere sa se fi discutat la nivelul coalitiei, liderul senatorilor D.A., Puiu Hasotti, are o pozitie ceva mai nuantata. -Eu sunt de acord daca se respecta principiul ca toti cetatenii Romaniei, indiferent de originea lor etnica, sunt partasi la un proiect comun. Daca se va face abstractie de originea etnica, sunt de acord, daca se invoca aceasta origine, sunt impotriva-, a declarat senatorul D.A.
