Divergentele dintre Romania si Ungaria pe marginea Legii statutului maghiarilor continua sa pastreze atintiti ochii Europei asupra relatiilor bilaterale dintre cele doua tari vecine. Comisia de la Venetia, ce se va intruni in a doua jumatate a lunii octombrie, va da o rezolutie, in care va aprecia gradul de compatibilitate a Legii statutului cu legislatia europeana in materie de minoritati. In timp ce Romania asteapta rezultatele arbitrajului european, Ungaria merge mai departe, neacceptand practic nici un compromis in aplicarea legii.
Romania a trimis la Venetia sute de pagini de documente
In speranta obtinerii unui verdict favorabil Romaniei, MAE a trimis la Venetia sute de pagini de documente. Pe langa documentul de pozitie a tarii noastre, depus la comisie in aceeasi zi cu Ungaria, 14 august, oficialii de la Bucuresti au mai trimis un comentariu pe marginea Legii statutului, precum si o sinteza privind cadrul juridic intern in materie de minoritati. De asemenea, nu mai departe de saptamana trecuta, reprezentantii Ministerului roman de Externe s-au intalnit la Paris cu cei cinci raportori desemnati de comisie pentru analizarea dosarului romano-ungar. Conform surselor noastre din cadrul MAE, raportorii s-au interesat de aspectele tehnice si juridice, precum si de consecintele aplicarii acestei legi pe teritoriul Romaniei. Cei cinci raportori pregatesc un document pentru subcomitetul pentru minoritati al comisiei de la Venetia, care va trebui sa redacteze, pe baza datelor primite, un raport final, ce va fi apoi inaintat plenului comisiei din 19-20 octombrie. Verdictul comisiei are caracter de recomandare si, in cel mai fericit caz pentru tara noastra, Ungaria va fi sfatuita sa-si modifice legea, astfel incat ea sa corespunda normelor europene in materie.
Ungaria adapteaza legislatia privind domeniile de vanatoare la problematica minoritatilor
In timp ce romanii s-au straduit sa prezinte in documentul de pozitie cat mai multe argumente juridice in favoarea lor, ungurii s-au multumit cu prezentarea, pentru a mia oara, a argumentelor lor politice, impanate cu citate din jurisprudenta europeana. Astfel, conform acelorasi surse, documentul prezentat de partea ungara face apel, la capitolul referitor la discriminarea pozitiva a minoritatilor, la un citat dintr-o lege europeana privind impartirea domeniilor de vanatoare in Franta. (?!) In rest, documentul de pozitie a Ungariei subliniaza implicarea constanta a acestei tari in rezolvarea problemelor minoritatii ungare din tarile vecine, precum si interesul major al Budapestei pe aceasta tema. Sursele noastre sustin ca Ungaria incearca sa intareasca ideea de arbitraj a comisiei de la Venetia in divergentele iscate pe marginea controversatei Legi a statutului. In paralel, lobby-ul maghiar a continuat in Europa, mai multe delegatii oficiale vizitand in ultima vreme Strasbourg-ul si Bruxelles-ul.
De cealalta parte, romanii au trimis 30 de pagini de argumente juridice, documentul de pozitie facand ample referiri la caracterul discriminatoriu al Legii statutului, la mecanismul legitimatiilor de maghiar, subliniind ca acestea creeaza legaturi directe intre cetatenii romani si un alt stat.
In acest context, partea romana spera ca argumentele juridice prezentate de tara noastra sa determine o rezolutie echilibrata a comisiei de la Venetia. Oficialii de la Bucuresti cred, de asemenea, ca organismul de la Venetia nu-si poate permite un verdict politic, mai ales ca la reuniunea din octombrie vor fi prezenti in orasul italian mai multi reprezentanti ai Comisiei Europene.
Deviza maghiarilor: Nu cedam, nu capitulam!
Pozitia oficialilor de la Budapesta pare sa fie de neclintit in ceea ce priveste aplicare Legii statutului. Rezolutia comisiei de la Venetia, avand doar un caracter de recomandare, ar putea fi ignorata de maghiari, in cazul in care nu ar corespunde intereselor lor. Presat de apropierea alegerilor generale, Guvernul Orban pare hotarat sa joace pana la capat cartea Legii statutului, sperand ca, in acest fel, va reusi sa castige macar cateva procente in plus. De altfel, la Comitetul pe probleme de minoritati, recent incheiat la Bucuresti, seful delegatiei maghiare i-a anuntat direct pe interlocutarii sai romani ca Legea statutului nu va fi nici modificata si nici suspendata, asa cum cere Romania. Prin urmare, incapatanarea si interesele electorale ale oficialilor maghiar ar putea duce la aplicarea prevederilor legii, incepand cu 1 ianuarie 2001, asa cum a decis in vara Parlamentul de la Budapesta.
Romania se pregateste de contraatac
In cazul aplicarii de catre Ungaria a scenariului mentionat mai sus, Romania este pregatita sa contraatace. Pe langa comisia de la Venetia, mai sunt si alte organisme pe care Guvernul de la Bucuresti intentioneaza sa le sesizeze in cazul in care rezolutia nu ne va fi favorabila. Astfel, Romania a inscris pe agenda Subcomitetului pentru Minoritati de la Geneva si problema Legii statutului, sperand ca acest subiect sa se dezbata in primavara anului viitor, cand va avea loc reuniunea acestui organism.
Masuri interne pentru blocarea statutului
Pe plan intern, Guvernul roman pregateste cateva schimbari legislative menite sa blocheze aplicarea acestei legi pe teritoriul Romaniei, in cazul in care Ungaria nu va accepta sa o modifice sau chiar sa suspende aplicarea ei. Una dintre modificarile vizate de Executiv ar putea fi legata de organizarea si functionarea organizatiilor neguvernamentale, carora li s-ar putea interzice prin lege sa actioneze in vederea aplicarii unei legi emise pe teritoriul altui stat. Asa cum se stie, Legea statutului prevede ca legitimatia de maghiar va fi eliberata in baza informatiilor si a recomandarilor facute de o organizatie a minoritatilor din tara respectiva.
