Temerea ca PSD tinde sa se transforme in partid-unic si sa spulbere aproape orice opozitie la viitoarele alegeri a prins si mai mult contur dupa alegerile partiale, desfasurate luna trecuta. O simpla analiza a voturilor demonstreaza ca, per total, PSD a reusit sa obtina aproape dublul voturilor insumate de Opozitia democratica. Presiuni directe asupra unor contracandidati, atragerea prin promisiuni a altora sau mituirea unor alegatori chiar in ziua votului, nimic nu a fost omis din arsenalul Puterii pentru obtinerea unei victorii zdrobitoare la aceste partiale. Conducerea PSD a tratat extrem de serios aceste alegeri, considerandu-le un test partial pentru toamna, cand, cel mai probabil, se vor desfasura alegerile la Bucuresti, miza intregii constructii electorale din acest an.
Opozitia ingenuncheata
Alegerile partiale de luna trecuta, programate in 13 localitati, au demonstrat, daca mai era nevoie, ca PSD nu are in acest moment nici un adversar redutabil. Cele 12.801 voturi obtinute de partidul aflat la guvernare reprezinta aproape dublu fata de voturile obtinute de PNL, PD si PNTCD la un loc, care nu au reusit sa atraga decat 7.597 sufragii. La nivel de procente, PSD a obtinut 47,73% din voturi, ponderea cea mai mare fiind de data aceasta in mediul urban, unde a inregistrat 47,82%, iar in mediul rural 46,54%. Cel mai bun rezultat al pesedistilor s-a inregistrat in comuna Plopu (Prahova), unde candidatul partidului a obtinut 72,82% din voturile exprimate. In mod surprinzator, cele mai slabe rezultate ale PSD s-au inregistrat in Moldova, in judetul Neamt, unde cadidatul la functia de primar in localitatea Moldoveni a obtinut doar 29,7% din voturi.
Surpriza PUR
Conform analizei voturilor, cea mai mare surpriza la aceste alegeri a fost partidul condus de Dan Voiculescu. PUR a luat-o inaintea PNTCD si chiar a PRM, inregistrand 10,5% la partialele din iunie, reusind chiar sa se califice pentru turul doi in doua localitati, unde s-a confruntat direct cu partenerul sau de guvernare, PSD.
In fata umanistilor s-au situat liberalii, cu 12,1% din voturi, si democratii, care au reusit si ei sa se califice pe un onorabil loc trei, cu 11,16%. Spre deosebire de democrati, liberalii se pot mandri insa cu castigarea unei primarii, la Moldoveni, in judetul Neamt. Partidul lui C.V. Tudor nu a reusit sa se plaseze printre fruntasi, candidatii PRM obtinand pentru formatiunea pe care o reprezinta doar 6,69% din voturi.
Spre coada plutonului se situeaza in continuare taranistii, care au inregistrat doar 4,69%, in conditiile in care au depus candidaturi doar in 10 din cele 13 localitati.
De altfel, mai toate partidele au depus liste de candidati doar in 12 localitati, intrucat in comuna Ghindari din Mures, unde peste 90% din populatie este de etnie maghiara, singurul candidat in cursa pentru Primarie a fost cel al UDMR, care, bineinteles, a intrunit majoritatea inca din primul tur de scrutin.
Totul pentru front, totul pentru victorie
Era de la sine inteles pentru toata lumea ca PSD a intrat in aceste alegeri anticipate cu o pozitie privilegiata. Candidatii partidului aflat la guvernare s-au aflat, timp de cateva luni, in campanie electorala, sustinuta, in primul rand, din bani publici repartizati de la consiliile judetene, cu ajutorul carora s-au realizat investitii de ultima ora, cu impact pozitiv in comunitatile locale. De asemenea, pentru a creste popularitatea candidatilor, ministrii PSD nu au ezitat sa mearga prin tara si sa se afiseze la brat cu acestia. Astfel, la Plopu, in Prahova, s-a deplasat chiar secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu, iar in Cluj a fost insusi seful Finantelor, Mihai Tanasescu.
Mai mult, pentru atingerea obiectivului asumat, victorie pe toate fronturile, PSD nu s-a dat in laturi si de la folosirea unor metode mai putin ortodoxe. Conform surselor noastre, la Cluj s-au facut presiuni directe asupra candidatului PNL inscris in turul doi, Ministerul Finantelor ordonand mai multe inspectii la firma detinuta de acesta. De asemenea, la Alexandria, s-a pus in practica metoda cumpararii voturilor la colt de circumscriptie, fapt condamnat atat de presa, cat si de organizatiile neguvernamentale care au observat alegerile. In ciuda criticilor aduse, autoritatile au sustinut ferm ca nu exista probe pentru demonstrarea acestor acuze, motiv pentru care alegerile au fost considerate legale si… democratice.