USR pregăteşte sesizarea Curţii Constituţionale pentru modificările care au fost aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Demersul USR este susţinut şi de senatorii PNL, care au votat împotriva proiectului de lege.
Modificările promovate prin vocea senatorului Daniel Zamfir sunt de natură să slăbească atribuţiile Curţii de Conturi de a controla eficient modul în care sunt cheltuiţi banii publici. Aceste modificări transformă Curtea de Conturi dintr-o instituţie de control într-o instituţie care poate să emită recomandări, având mai degrabă rol de îndrumare. Astfel, în urma constatărilor sale, Curtea de Conturi ajunge doar să recomande entităţii auditate luarea măsurilor de înlăturare a neregulilor din activitatea auditată.
În timp ce legea în vigoare are dispoziţii clare şi ferme, noile modificări propuse de senatorul Zamfir stabilesc că aceasta poate dispune, prin hotărâre a plenului, blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală a acestora.
„Rolul Curţii de Conturi în arhitectura statului român este foarte clar statuat în Constituţie, este acela de a exercita controlul asupra modului în care se administrează banul public. Nu putem accepta ca directorii şi directorii adjuncţi din cadrul departamentelor şi camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti să răspundă în faţa plenului şi a preşedintelui pentru activitatea desfăşurată, iar valorificarea rezultatelor din activităţile specifice Curţii de Conturi să fie apoi supusă aprobării plenului acesteia. În baza noilor modificări la lege, plenul Curţii de Conturi aprobă sesizarea organelor de urmărire penală în situaţia în care se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, iar sesizarea propriu-zisă a organelor în drept se efectuează doar de preşedintele Curţii de Conturi”, explică senatoarea USR Ramona Dinu.
Printre motivele pentru care va fi sesizată Curtea Constituţională pe această lege se numără:
– Încălcarea principiului bicameralismului.
– Atenuarea rolul constituţional de control al Curţii de Conturi şi introducerea unor chestiuni de natură subiectivă prin sintagme de tipul „sub toate aspectele semnificative”, ce pot crea imprevizibilitate în procesul de aplicare a legii.
– Preşedintele Curţii nu are competenţa de a aprecia în ce măsură unele date, circumstanţe sau împrejurări pot fundamenta punerea în mişcare a acţiunii penale.
– Afectarea independenţei Autorităţii de Audit prin faptul că punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice devin obligatorii.
În urmă cu două luni, oficialii europeni au cerut expres Parlamentului să renunţe la modificarea Legii Curţii de Conturi nr. 94/1992, prin care se pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit.
Proiectul de lege, iniţiat în octombrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 11 februarie 2020, iar miercuri a fost votat de Senat.
