Cititorii ziarului -Frankfurter Allgemeine Zeitung- pot lua in a doua zi a vizitei oficiale a premierului roman, Adrian Nastase, in republica federala, un contact direct, fireste prin intermediul articolului pe care-l si semneaza, cu viziunea sefului Guvernului de la Bucuresti asupra stadiului de integrare europeana a tarii. In paginile aceluiasi ziar care cu o zi in urma consemna amplu si documentat situatia Romaniei, seful Guvernului de la Bucuresti este autorul unui articol intitulat -Romania devine un scut impotriva imigratiei ilegale-. Cel putin cinci linii de forta structureaza demonstratia pe care premierul roman o face. Pornind de la constatarea ca Romania a intrat intr-o noua faza a procesului de integrare dupa reuniunile succesive ale Consiliului Uniunii si dupa incheierea unor runde de negocieri, Adrian Nastase releva eforturile vadite si sustinute facute de Guvernul tarii pentru indeplinirea criteriilor de aderare. Asa cum tot deunazi, in presa germana era evidentiat obiectivul numarul unu al vizitei premierului roman in Germania, si anume anularea obligativitatii vizei pentru cetatenii tarii sale, si astazi ideea se situeaza in prim-planul atentiei demonstratiei desfasurate in paginile prestigiosului cotidian german.
Importanta deosebita pe care o detine aceasta chestiune este explicata de seful Guvernului de la Bucuresti din perspectiva constiintei identitatii europene, a increderii pe care cetatenii Romaniei o au in institutiile europene, a faptului ca majoritatea locuitorilor Romaniei sprijina procesul integrarii. Nastase subliniaza si intelegerea pe care Guvernul de la Bucuresti o manifesta fata de ingrijorarile Uniunii Europene legate de imigratia ilegala si de criminalitatea organizata. A doua idee a articolului este aceea ca Romania a demonstrat, in ultima vreme, capacitatea de a pazi corespunzator frontierele, ca dreptul roman la azil a fost adaptat normelor Uniunii si ca, simultan, Romania se pregateste pentru mutatia care survine: aceea a transformarii frontierelor sale de rasarit, in viitor, in frontiere ale Uniunii Europene. Este invocat de premierul roman in cuprinsul aceluiasi articol efortul, nu lipsit de riscul de a fi starnit reactiile vehemente ale opozitiei nationaliste, pe care actualul Guvern a inteles sa-l depuna introducand obligativitatea de viza pentru cetatenii Republicii Moldova, unde doua treimi din populatie este romanofona.
Dar, printr-o vadita si laudabila grija de echilibrare a argumentelor demonstratiei, Nastase semnaleaza imediat si sprijinul pe care Romania l-a primit din partea institutiilor europene si a unor state membre ale Uniunii in modernizarea structurilor de paza a frontierelor, relevand respingerea de catre autoritatile romane a 29.000 de persoane care intentionau sa emigreze ilegal. Si, nu in ultima instanta, este semnalata si respectarea de catre Romania a unor acorduri prin care autoritatile romane se obliga sa-i preia pe cetatenii romani care au emigrat ilegal in statele membre ale Uniunii. Incheindu-si demonstratia, premierul roman formuleaza si concluzia acesteia: Romania s-a transformat dintr-o tara a tranzitului imigrantilor ilegali intr-un scut de aparare impotriva acestui fenomen.
In cotidianul -Die Welt- intalnim, tot astazi, un nou articol consacrat Romaniei, cu prilejul vizitei premierului tarii in Germania. Semnat de Jan Rubel, articolul este insotit de fotografia premierului si punctat de una dintre afirmatiile facute de acesta, potrivit careia nu este nevoie sa redescoperim roata pentru a reforma economia. Corespondentul la Bucuresti al marelui ziar german porneste de la anecdota conform careia in Romania banii se inmultesc miraculos: la fiecare marca castigata prin munca se cheltuie trei marci. Evident, anecdota slujeste avansarii unei constatari amare: aceea ca salariul mediu in Romania este de 110 euro, ca rata inflatiei este de 45% si ca singura speranta a iesirii din marasm o constituie aderarea tarii la Uniunea Europeana, acesta fiind si scopul fundamental al vizitei premierului roman, Adrian Nastase, in Germania. Este trecuta in revista cu date si chiar cu declaratiile citate ale unor ministri ai Guvernului de la Bucuresti situatia justitiei, stadiul integrarii europene, soarta turismului. In cea de-a doua parte a articolului sunt semnalate cateva dintre performantele echipei Nastase in materie de reforme economice, precum si opinia ministrului roman de externe, Mircea Geoana, referitoare la renuntarea la promisiuni si la inghitirea cat mai rapida a pilulei amare, care deschide totusi calea reformelor economice si a roadelor acesteia. Jan Rubel nu scapa din vedere nici relatia dintre premierul roman si ministrul Mircea Geoana, un cuplu -tanar- de tehnocrati dinamici. Si, fireste, este invocata si relatia cu presedintele Ion Iliescu, ale carui ultime afirmatii facute cu prilejul unui colocviu al oamenilor de stiinta au devenit de notorietate publica. Cu totul deplasata comparatie facuta de Iliescu intre venitul lunar de presedinte al Romaniei, de abia 500 de dolari, si cel al unui somer german de 1.000 de dolari, este glosata la finele articolului astfel: -Acestea sunt vorbele sefului unui stat care candideaza la Uniunea Europeana, dar pentru care calea catre Bruxelles este inca lunga. Directia luata, insa, este cea buna-. Am incheiat citatul.
Tot unele declaratii ale presedintelui Romaniei referitoare insa la un alt subiect – cel al Statutului special pe care etnicii maghiari care traiesc in afara frontierelor Unagriei ar urma sa-l obtina – constituie si punctul de plecare al unui articol publicat in editia de azi a cotidianului elvetian -Neue Zurcher Zeitung-.
Dupa ce delegatia ungara pare a fi pe cale sa elimine la Bucuresti cateva dintre reticentele si suspiciunile manifestate fata de amintita lege, presedintele Ion Iliescu a tinut sa arunce din nou paie pe foc de vreme ce, conform unei relatari difuzate de Rompres si citata de cotidianul elvetian, seful statului roman a cotat in fata ziaristilor legea cu pricina drept o diversiune -provocatoare, nedemocratica si discriminatorie-.
Acelasi articol releva insa si unele inconsecvente ale echipei guvernamentale de la Budapesta. Liderul opozitiei socialiste s-a slujit de criticile formulate in strainatate la adresa aceleiasi legi, acuzand guvernul de neglijarea contactelor cu statele vecine si cu institutiile europene. Dar aceiasi socialisti sunt cei care in Parlamentul de la Budapesta au votat legea. In schimb, liber democratii maghiari, singurii care in Parlamentul tarii au votat impotriva legii, sunt cei care si-au trimis deputatii la Bucuresti si Strasbourg pentru a pleda in favoarea acesteia.
Impusa de evenimente si fireste de interesul cu care se lasa urmarita reflectarea problematicii romanesti in paginile ziarelor germane si straine, aceasta editie monotematica a revistei presei nu poate fi incheiata fara a mentiona macar restul temelor la ordinea zilei in mass-media occidentala: cea dintai infatisare a ex-presedintelui iugoslav Milosevici in fata Tribunalului International de la Haga, dezbaterile din Germania in jurul chestiunii imigratiei si a biotehnologiei genetice.
