Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.
Modul de calcul pentru Sfintele Paște
Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Durata
Paștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
Obiceiuri de Paști
De Paști se vopsesc ouă în special roșii, unii oameni vopsesc și alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, violet… Creștinii se duc în Săptămâna Mare (ultima săptămână înainte de Paști) să se spovedească și să se împărtășască. În Vinerea Mare, seara, se obișnuiește ca grupul de credincioși să înconjoare Biserica împreună cu preotul și, cu un buchet de flori în mână, să treacă pe sub masa din Biserică de trei ori la rind pentru a aduce sanatate si noroc, masa simbolizând mormântul lui Iisus Hristos.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară pască, cozonac, drob și alte mâncăruri tradiționale.
Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.
