Cazurile Dacia Felix, Bankcoop, Credit Bank, Bancorex, BRS, Caritas, SAFI, FNI vor ramane, cu siguranta, in analele Justitiei drept cele mai mari inginerii financiare postdecembriste. Gratie Justitiei, aflata de ani buni in slujba statului, a politicienilor care si-au finantat campaniile electorale din asemenea -bidoane-, nici unul dintre autorii acestor megaescrocherii n-a raspuns pentru faptele sale. In cele ce urmeaza, va prezentam doar cateva din sutele de dosare ajunse in Justitie si maniera in care au fost ele finalizate. Cazurile la care facem referire, fie ca este vorba de banci, fie ca este vorba de fonduri de investitii, au acelasi numitor comun: banii n-au mai fost recuperati, iar cei care s-au infruptat din ei, cu mici exceptii, sunt liberi ca pasarea cerului.
Dacia Felix, prima reteta a jafului
Primul caz de devalizare a unei banci a fost cel al Daciei Felix, banca ce, la inceputul anilor 1990, arunca cu banii depunatorilor in stanga si-n dreapta. Turnee spectaculoase de tenis, cu premii de milioane de dolari, meciuri individuale intre fostul presedinte al SUA, George Bush, si Adrian Nastase, respectiv Nicolae Vacaoriu.
Activitatea celor care s-au ocupat de destinele bancii s-a regasit intr-un dosar penal, in care protagonisti erau Sever Andrei Muresan, membru in Consiliul de Administratie al BDF, si Horia Mircea Hossu, prim-vicepresedinte al bancii, acuzati de inselaciune, fals si uz de fals. Din cercetarile efectuate de Politie a rezultat ca, in perioada 1993-1995, cei doi ar fi reusit sa convinga Consiliul de Administratie despre existenta a 160 de milioane de dolari in contul corespondent al BDF, deschis la Fondo Sociale di Cooperazione Europea SRL Milano. Muresan ar fi prezentat drept reale avize de creditare si extrase de cont de la FSCE, prin care s-au facut inregistrari fictive, din ordinul lui Hossu. Creditele obtinute de la BDF ar fi fost folosite de mai multe societati administrate de Sever Muresan, iar cele 160 milioane de USD n-au fost recuperate. Muresan si Hossu au fost arestati in 1996 de Parchetul General si pusi in libertate, dupa cateva luni, in urma unei sentinte dubioase, pentru care vina a fost atribuita unui grefier.
Muresan a fugit in Elvetia de unde, dupa multi ani, a fost extradat, elvetienii crezand ca, in Romania, va fi condamnat. Extradarea catre Romania a fost ceruta chiar de catre avocatul lui Muresan, acesta stiind ca aici lucrurile se pot aranja. La doar cateva saptamani dupa ce a fost adus in tara, Muresan a fost eliberat din arest. Multele procese in care este inculpat treneaza pe la diverse instante, banii dati la timp si prieteniile legate la un meci de tenis spunandu-si cuvantul.
Grajduri cu marmura italieneasca
La scurta vreme dupa ce apele se mai calmasera, pe piata apare un nou scandal, in care sunt implicate alte doua banci de trista amintire: Bancorex si Bankcoop. Scandal numit de presa -Sanca-, dupa numele societatii prin care s-au scurs alte cateva zeci de milioane de dolari din conturile celor doua banci. Principalii acuzati au fost Alexandru Raducan, Catalin Botezatu, Mihai Streanga, Constantin Botezatu si Decebal Ulea, toti asociati si administratori ai grupului de firme S.AN.C.A., Mirela Fako si Grigore Maimut, fosti directori adjuncti ai Filialei Lipscani a Bancorex. Capetele de acuzare erau: inselaciune, bancruta frauduloasa si infractiuni la Legea societatilor comerciale, pentru reprezentantii S.AN.C.A., si abuz in serviciu in dauna intereselor publice, pentru functionarii Bancorex. Ultimii ar fi acordat ilegal credite in valoare de 3,5 miliarde de lei reprezentantilor S.AN.C.A.. Raducan si Botezatu sunt acuzati de a le fi folosit in scopuri contrare intereselor societatii, inregistrand in contabilitate datorii inexistente.
La aceiasi oameni au ajuns si banii unei alte banci, Bankcoop, functionarii bancari acuzati de abuz in serviciu in dauna intereselor publice fiind, de data aceasta, Alexandru Dinulescu, Aurel Iosif si Alexandru Ghiba, fosti presedinte, respectiv vicepresedinti ai Bankcoop. Ei i-au acordat tandemului Raducan-Botezatu credite in valoare de 665.000 de dolari. Marii bancheri enumerati mai sus au aprobat imprumuturile celor doi in calitate de persoane fizice, in interes propriu, acceptand drept garantie bunurile societatii Restaurant Bar Odobesti SRL.
Alexandru Raducan, Catalin Botezatu, Ana Capetti si Alexandru Dinulescu au fost, rand pe rand, arestati si eliberati. Dinulescu, implicat si in alte afaceri la fel de dubioase, a fugit din tara, autoritatile nereusind sa-l descopere. Procesele continua si in ziua de azi, dar acuzatii sunt liberi, unii dintre ei devenind chiar vedete ale vietii publice.
Elicoptere pe banii Credit Bank
Urmatoarea banca ce a intrat in faliment, dupa Dacia Felix, a fost Credit Bank, in acest caz alte cateva zeci de milioane de dolari disparand definitiv. Marii afaceristi au fost Florea Niculescu, administrator la Aero Special Service SRL, Marcel Ivan si Steriu Popescu, fost presedinte, respectiv vicepresedinte la Credit Bank, ambii asociati ai firmei Aero Special Service. Bancherii amintiti i-au acordat ilegal lui Florea Niculescu, fara constituire de garantii, credite in valoare de 20 milioane de dolari si 1,6 milioane de lei, nerambursate nici in prezent. Florea Niculescu a obtinut, in aceleasi conditii, imprumuturi in valoare totala de 6,5 milioane de dolari de la Bancorex, banii fiind restituiti in urma instrainarii ilegale de bunuri, respectiv avioane. Acestea au fost cumparate din creditele obtinute de la Credit Bank si ar fi trebuit sa se constituie in garantii la imprumuturi. Extinderea cercetarilor a dovedit implicarea lui Razvan Liviu Temesan, prin intermediul caruia avioanele au fost vandute unei firme cipriote. Temesan a pus umarul pentru a-si acoperi gaura de 6,5 milioane la Bancorex in ajunul debarcarii sale din functia de presedinte.
Disparut in America, fostul vicepresedinte al Credit Bank s-a intors in Romania cat sa-si traga sufletul. Marcel Ivan a scapat dupa ce instantele au tergiversat atat de mult rezolvarea dosarelor, incat s-a implinit termenul de prescriptie, iar banii nu au mai fost recuperati niciodata.
Regele neincoronat al bancherilor: Razvan Temesan
Numele lui Razva Temesan va ramane pentru mult timp de acum incolo sinonim cu cel al dezastrului de la Bancorex. Favorit al Puterii de pana in 1996, Temesan si-a asigurat linistea acordand credite, fara nici un fel de garantii, societatilor de stat falimentare pe care Vacaroiu incerca sa le faca profitabile. In acelasi timp, mai tot Ministerul de Interne a beneficiat de credite cu dobanda subventionata, nu putini fiind generali care si-au ascuns provenienta dubioasa a banilor pe seama creditelor Bancorex.
Dupa ce PDSR a pierdut alegerile, noua Putere l-a luat la puricat pe Temesan si, daca din afacerea -Sanca- Temesan a iesit cu obrazul aproape curat, creditele de sute de miliarde de lei fiind transferate in sarcina trioului Capetti-Fako-Maimut, el s-a ales cu alte 13 dosare penale. Cea mai grea acuzatie a venit in preajma alegerilor, atunci cand fosta Putere a scos pe piata dosarul -Eterna si Fascinanta Romanie-. Temesan era acuzat ca a dat peste 34 milioane de dolari unui escroc, Adrian Costea, pentru a tipari un album foto.
Dupa pierderea alegerilor si revenirea la putere a PDSR, lucrurile s-au -limpezit-, in sensul ca totul a fost dat uitarii. Serviciile facute de Temesan au fost rasplatite cu binemeritata liniste, marele bancher dormind linistit, in patul sau, chiar si dupa ce a distrus cea mai mare banca romaneasca.
Teapa piramidala Caritas
Primul mare -inginer-financiar- postdecembrist a fost, fara indoiala, inventatorul sistemului piramidal de -intr-ajutorare-, Ioan Stoica, asociat unic la SC Caritas SRL Brasov. Escrocheria a lasat 4.000.114 romani cu buzele umflate, prejudiciul fiind de 744.800.000.000 lei, suma neinregistrata in contabilitate de Stoica.
Acesta a fost arestat, eliberat, lucru absolut logic daca ne gandim la culisele afacerii, respectiv la personalitatile care au incasat de azi pe maine suma depusa inmultita cu opt. Numele lor nu au iesit niciodata la iveala, Stoica stiind ca de pastrarea secretului depinde libertatea sa.
Fenomenul Caritas, atunci cand zeci de mii de oameni se inghesuiau la cozi intinse pe kilometri intregi sa dea banii unui -pacalici-, avea sa prefateze o alta mare teapa.
SAFI, un FNI mai mic
SAFI SA s-a constituit la 13 mai 1993 si avea un capital social de 351 milioane de lei. Principalii actionari ai SAFI erau SC Elvila SA – 38,46 %, Banca Ion Tiriac – 17,43% si George Danielescu – 6,38%. Societatea avea ca principale obiecte de activitate vanzarea si cumpararea de titluri de valori, gestionarea si administrarea portofoliului clientilor si gestionarea fondurilor comune de plasament. In luna noiembrie 1993, din initiativa lui George Danielescu, a fost infiintat Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA), avand ca membri fondatori Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Institutul de Management si Asociatia Romana pentru Management in Aprovizionare si Vanzari. Nici activitatea FMOA si nici cea a SAFI nu au fost avizate de Comisia Nationala de Valori Mobiliare, asa cum prevede legea.
La putin timp de la infiintarea fondului, din dispozitia lui George Danielescu, administratorul societatii, s-a inceput vanzarea de certificate de investitor catre populatie. La 1 decembrie 1995, SAFI INVEST SA a preluat de la SAFI SA activitatea de administrare a FMOA. George Danielescu a trecut atunci de pe functia de administrator al SAFI pe aceeasi functie la SAFI INVEST. Astfel, el a condus afacerea in perioada decembrie 1993-martie 1996. In acest interval de timp, cele doua societati au incasat prin vanzarea certificatelor de investitor suma de 515.317.394.815 lei. Banii proveneau de la 222.619 investitori.
Conform dosarului intocmit de Politie, Danielescu, fara sa tina seama de normele legale, a oferit unor apropiati de-ai sai 22 de credite, in valoare totala de peste 145 miliarde de lei. Principalele credite au fost acordate grupului de firme ale lui Viorel Catarama – Elvila International, Elmoberom, Relaxa, Pamex – 75,5 miliarde de lei, grupului de firme ale lui Gelu Tofan – 17,7 miliarde de lei, firmei lui Raul Mitroi – Romgelas – 18,5 miliarde de lei si societatii lui Gheorghe Dragodan – Madalina SA. Dobanda era mult mai mica decat cea a bancilor, lipseau garantiile si aveau termene de gratie. Fara sa ii pese de banii depunatorilor, Danielescu a cumparat cu banii FMOA actiuni la firmele unor cunoscuti de-ai sai. De la Elvila International si Pamex, al caror principal actionar este Viorel Catarama, Danielescu a cumparat actiuni in valoare de 15,5 miliarde de lei. Acelasi lucru s-a intamplat cu Casa de Ajutor Reciproc a lui Crin Halaicu – 4,4 miliarde de lei, Marmura apartinand lui Paul Tardea – 9,9 miliarde de lei si Tofan Grup – 3,1 miliarde de lei. Din acesti bani nu s-a incasat pana in prezent nici un dividend. Pentru a atrage banii de la populatie, mai-marii SAFI au prezentat cresteri nereale ale valorii certificatelor.
Procesul in care este implicat Danielescu pentru escrocheria SAFI este, inca, pe rolul Judecatoriei sector 1, existand toate sansele ca nimeni sa nu pateasca nimic, banii ajungand la toti prietenii politici de la Putere sau din Opozitie.
Bomboana pe coliva: FNI
Dupa ce furtuna cauzata de prabusirea SAFI a trecut, pe piata aparea un nou fond mutual, Fondul National de Investitii. Cine conducea exact acest fond nu se prea stia, dar cresterile unitatilor de fond si publicitatea ce te asalta din toate partile au reusit sa atraga. Noutatea -afacerii- FNI consta in principal pe crearea impresiei ca totul este absolut sigur, ca banii pe care ii investesti se afla in mainile unor oameni priceputi, care stiu ce sa faca cu ei, ca institutiile statului controleaza totul si chiar, de la un moment dat in colo, investesc in acest fond mutual. Piatra de greutate a intregului angrenaj a fost, fara discutie, CEC, care a girat cu numele sau intreaga escrocherie. In plus, in spatele afacerii s-au aflat si nume grele ale politicului care au stiut, ca in toate cazurile, sa asigure protectia necesara, contra cost, bineinteles.
Dupa prabusirea intregului esafodaj, la presiunea opiniei publice, pe fir au intrat si autoritatile, timid, ce-i drept, teama de a nu deranja pe cine nu trebuie fiind mai mult decat evidenta.
La Politie au inaintat plangeri 219.905 persoane, care reclama un prejudiciu de 6.830 miliarde de lei. Parchetul a intocmit un rechizitoriu, a facut cateva arestari -cosmetice- si, mai ales, a lasat-o pe Ioana Maria Vlas sa fuga din tara.
13 arestati, dar nu pentru mult timp
Cei 13 gasiti vinovati de dezastrul numit FNI sunt: Stefan Boboc, fost presedinte CNVM, acuzat de abuz in serviciu in forma calificata si continuata; Ion Dita, membru in CA SOV Invest, acuzat de inselaciune cu consecinte grave si fals intelectual in concurs real; Gavril Batran, membru in CA SOV Invest, acuzat de inselaciune cu consecinte grave si fals intelectual; Andrei Marius, cenzor extern, acuzat de complicitate la inselaciune cu consecinte grave si fals intelectual; Mihaela Sima, membru in CA SOV Invest, acuzata de inselaciune cu consecinte grave si fals in inscrisuri sub semnatura privata; Ioana Maria Vlas, fosta presedinta SOV Invest, cercetata in lipsa pentru inselaciuni cu consecinte deosebit de grave si fals intelectual; Marian Petrescu, fost presedinte SOV Invest, acuzat de neglijenta in serviciu cu consecinte grave; Camenco Petrovici, fost presedinte CEC, acuzat de abuz in serviciu contra intereselor publice, instigare la distrugere de inscrisuri, fals intelectual si uz de fals; Cecilia Cezara Bebis, fost comisar CNVM, acuzata de abuz in serviciu; Mircea Ionescu, fost membru in consiliul de incredere al FNI, acuzat de complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata; Mircea Costescu, fost membru in consiliul de incredere al FNI, acuzat de complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata; Gheorghe Negura, fost membru in consiliul de incredere al FNI, acuzat de complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata; Mihaela Mincu, fosta vicepresedinta CEC, acuzata de abuz in serviciu in forma calificata.
Parintele FNI vasleste linistit in Delta
In rechizitoriu se arata ca FNI a fost creat in august 1995 de patru societati, fiecare subscriind cate 2,5 miliarde de lei. Acestea sunt: Societatea Generala de Investitii, Fondul Proprietatii Private II Moldova, SC Latino Plastic SA si SC Ascasrom SA. SOV Invest, administratorul FNI, a fost creata in iulie 1995 de catre Societatea Generala de Investitii, care a contribuit cu 80 milioane de lei, reprezentand 80% din capitalul social, si restul de persoane fizice, intre care Ioana Maria Vlas, Teodor Nicolescu, Andrei Elena, Popa Nicolae, Popa Laura, Negura Iustina, Negura Ciprian. Ulterior, prin contracte de cesiune succesive SGI a ajuns sa detina 98,7142% din actiuni, pe care le-a cedat apoi lui Gheorghe Teodorescu. De asemenea, Teodorescu a cedat catre CENTROCOOP 51% din actiuni, iar Ioanei Vlas 47,71% din actiuni. Vlas, la randul ei, a cedat 20% Bancii Agricole si alte 20% CEC, ea ramanand cu 7,7%.
Rechizitoriul nu pomeneste nici un cuvant despre persoanele care au ridicat de la FNI zeci si sute de miliarde de lei, pe lista acuzatilor nefigurand nici macar Sorin Ovidiu Vintu, omul care s-a aflat, de fapt, in spatele intregii afaceri. Mita data la cel mai inalt nivel a facut ca nimeni nici macar sa nu-l ia la intrebari pe Vintu, el devenind un personaj intangibil.
BRS si BID, pusculitele lui SOV
Dupa aceasta mega-escrocherie, de-acum celebrul Sorin Ovidiu Vintu devine -bancher-, infiintand Banca Romana de Scont si Banca de Investitii si Dezvoltare, de fapt, alte -pusculite- aflate la dispozitia sa.
Imunitatea de care se bucura a fost, din nou, demonstrata atunci cand, dandu-si seama ca este furata sistematic, societatea Dramiral Group a depus o plangere la Politie. Cercetarile ulterioare au aratat ca din BRS au disparut sume imense de bani. Singurul vinovat, pana in acest moment, a fost gasit fostul presedinte al bancii, Doru Nicolaescu. Marele artizan al furturilor, Sorin Ovidiu Vintu, s-a ales si el cu un dosar penal, doar asa, de ochii lumii, acuzatiile aduse fiind mult prea -subtiri- pentru a putea fi considerate serioase. In plus, implicarea in acest imens scandal a unor nume grele ale politicului, precum Nicolae Vacaroiu, Radu Timofte, Gheorghe Fulga, face ca totul sa fie deja ingropat.
In urma tuturor acestor scandaluri au ramas milioane de romani mai saraci, insa din -chinurile capitalismului- s-au nascut o mana de tepari de lux, care se pot lauda ca sunt adevaratii castigatori ai Revolutiei.
