Nu mai sunt graniţe. Putem munci liber în zece dintre statele Uniunii Europene. Mana de lucru necalificată obţine cel puţin 800 de euro pe lună în centrul şi vestul Europei. Olanda şi Marea Britanie ne vor medicii şi IT-iştii pentru salarii de peste 4.000 de euro. Dincolo de facilităţile anunţate odată cu intrarea -în randul lumii-, euroscepticismul tradus prin reţinere şi teamă de romani funcţionează din plin în statele europene. Spaniolii mazgălesc clădirile cu mesaje prin care ne trimit acasă. Britanicii ne privesc ca pe un popor din lumea a treia. Fermierii englezi fac presiuni asupra guvernului de la Londra să restrangă numărul imigranţilor. Reuşesc în cele din urmă să-i determine pe oficiali să ne înjumătăţească numărul permiselor de muncă anunţat iniţial. Psihoza creată de tabloide funcţionează asupra occidentalilor. Ei spun că frontierele ne dau prea multă libertate. Mai rău: un roman e ucis sub ochii unui poliţist iberic. Preotul spaniol nu vrea nici măcar să-l înmormanteze. Oameni plecaţi în căutarea unui job se întorc cu sechele după accidente de muncă. Ori… nu se mai întorc.
Realitatea -roz- de după 1 ianuarie 2007 îşi arată cealaltă faţă. Neagră.
Salarii de trei, patru şi chiar zece ori mai mari decat cele pe care le primesc în Romania determină din ce în ce mai mulţi oameni să plece în căutarea unui loc de muncă pentru a-şi asigura un trai mai bun pentru ei şi copiii lor. Din păcate, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din targ, iar banii aduşi acasă ascund drame, sacrificii şi umilinţe. Citat din presa finlandeză: -13 romani săraci lipiţi pămantului au ajuns în Finlanda, în căutarea unui loc de muncă. Se vor întoarce aşa cum au venit-. -Auziseră, probabil, că aici sunt multe joburi disponibile şi că se caştigă bine – spune guvernul de la Haga -, dar nu ştiau condiţiile- (cunoaşterea limbii finlandeze, faptul că se cere experienţa în orice domeniu şi nu se acceptă forţă de muncă necalificată – n. r.). Păi… nu spuneaţi, ministeriabililor, că nu avem nici un fel de restricţii?!?
-Lucrătorii <înalt calificaţi> provenind din ţările UE sunt scutiţi de obligativitatea deţinerii permisului de muncă-, prevede legislaţia olandeză. După publicarea ştirii, aşa cum am primit-o de la Ambasada Romaniei în Olanda, un cetăţean roman -high skilled- ne scrie: -Mi-am schimbat permisul de muncă în februarie. În martie, mi s-a cerut să-l reînnoiesc. Singura diferenţă e că am plătit 30 de euro, în loc de 450, formalităţile sunt aceleaşi-. Inutil să ne întrebăm unde e adevărul.
-Romani, plecaţi acasă!-
– Un muncitor roman ucis în Spania. De un grup de spanioli. Sub ochii unui poliţist. VINOVAT: ROMANUL. Nu a vrut să le deschidă patinoarul pe care îl păzea.
– După -incident-, clădirile din Alcala de Henares sunt mazgălite cu spray colorat: -Romani, plecaţi acasă!-.
– 31 de romani, morţi anul trecut în accidente de muncă în Italia.
– Alţi 10 s-au întors cu sechele din aceeaşi cauză.
– Peste 18.000 de minori părăsiţi temporar de părinţi. Sociologii spun că mulţi dintre aceşti copii dezvoltă comportamente deviante. Mai mult, copiii se sinucid de dorul părinţilor.
La anu* şi la mulţi ani!
Pană la 1 ianuarie, aveam un of. Mare de tot. Că nu putem munci -liberi- în UE. Fără vize şi alte formalităţi. De la 1 ianuarie, putem. Zece state membre (Cehia, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia, Finlanda, Suedia) spun că nu ne impun restricţii. Ungaria şi Italia ne-au restricţionat parţial accesul, iar restul ne-au impus măsuri tranzitorii. Acum, cand accesul nu mai pare aşa dificil, s-a ivit altă problemă: Cum ne ţinem oamenii acasă?!
-Atat timp cat salariul mediu net în construcţii a fost în ianuarie a.c. de 752 lei, circa 220 de euro, va fi foarte greu ca muncitorul roman să prefere să lucreze în ţară-, ne-a declarat purtătorul de cuvant al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Şi acesta e doar un exemplu. Reprezentanţii ANOFM mai spun că -nivelul salariilor e în legătură cu nivelul productivităţii, iar în Romania, aceasta e la jumătatea celei din UE-. Fapt observat şi de ministrul muncii, Gheorghe Barbu. -Salariul va evolua pozitiv, pe măsura competitivităţii şi creşterii economice. Forţa de muncă trebuie pregătită în acest sens-, declara oficialul MMSSF la prezentarea programului -Dezvoltarea resurselor umane-. Anterior, Barbu recunoştea că e normal ca forţa de muncă să plece, avand în vedere salariile de la noi. -Patronii ar trebui să le dea angajaţilor mai mulţi bani-, spunea ministrul, referindu-se la angajatorii din construcţii. -Oamenii nu pleacă de la casele lor pentru 100-200 euro în plus-, concluziona oficialul MMSSF. Şi ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, recunoştea într-un interviu radiodifuzat nivelul salarial scăzut din Romania, dar ţinea să sublinieze -creşterea economică şi media bună a productivităţii din ultimii ani-. -Problema e că s-a plecat de la o bază foarte scăzută, astfel că aceste creşteri trebuie să continue mult timp (cat? – n.r.) ca Romania să ajungă la un nivel mediu european în ceea ce priveşte veniturile populaţiei-, justifica Vlădescu. Deşi în ceea ce priveşte preţurile, se poate spune că majoritatea sunt la nivelul multor state UE, -creşterile- de care vorbea ministrul finanţelor nu ne oferă nici pe departe un nivel de trai la nivel european.
Greu de tot să păstrezi oamenii în condiţiile astea.
Unii…
După moartea soţului ei, Bianca Grancea şi copilul ei încercau să supravieţuiască tragediei. Femeia spunea că vrea să-şi găsească ceva de lucru pentru a acoperi cheltuielile de transport pentru aducerea trupului lui Ion în ţară. Fără nici un ban şi obosită de atata cerşit, femeia îşi căuta de lucru într-o curăţătorie. -După acest calvar-, spunea ea, -vreau să mă întorc în Romania-.
…
Unii sunt plecaţi afară de ani de zile. De zeci de ani. S-au stabilit acolo. Mulţi spun că o duc bine. Că nu s-ar mai întoarce. Pe unii îi mană încoace dorul de ţară. Alţii… nu se mai întorc… .
