În primăvara anului trecut, Castelul Bran a fost retrocedat unui urmaş al Habsburgilor, Dominic de Habsburg. Castelul a fost reşedinţă regală în perioada 1920-1947. Deşi atunci autorităţile anunţau că se negociază o sumă cuprinsă între 25 şi 28 de milioane de euro pentru răscumpărarea castelului şi după ce, la un moment dat, Dominic de Habsburg era dispus să retrocedeze statului roman castelul pentru 20 de milioane de euro, zilele acestea, bomba mediatică a emanat o nouă idee, de nici mai mult, nici mai puţin de 60 de milioane de euro. Deşi, aşa cum susţinea atunci ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, că instituţia pe care o păstoreşte are drept de preempţiune asupra castelului şi că -statul roman va încerca să-l răscumpere-, iată că s-a găsit, aşa cum susţine şi Lenin, un personaj care să facă munca -voluntar-obligatorie-, în persoana preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Cancescu. Acesta a reiterat, într-o conferinţă de presă, faptul că instituţia pe care o conduce este dispusă să facă un împrumut de la o bancă austriacă pentru a cumpăra cu 60 de milioane de euro castelul Bran. Totuşi, merită remarcate cateva aspecte. În primul rand, Cancescu a declarat la începutul acestei săptămani, în conferinţa sa de peste o oră, că doar cu 12, 15, 20 de milioane de euro – în funcţie de momentul în care era abordat mai elegant sau mai agresiv de ziarişti – un castel similar, dar, susţine el -diferenţa constă în brand-ul pe care îl reprezintă acest castel. Şi la firme mari, precum Coca Cola, brandul este mai scump, ca şi firma-. Dincolo de ideea de un Bran cu bule americane, mai trebuie amintit faptul că dl. Cancescu poate vorbi doar în nume personal, în măsura în care, la acest moment, nu există o hotărare de Consiliu Judeţean – nici nu mai vorbim de proiect în acest sens – aprobat de forul deliberativ al Braşovului. De altfel, şi Domnia Sa a mai spus că preferă ca, împreună cu Ministerul Culturii, să fie achiziţionat acest castel, iar CJ Braşov doar să îl aibă în administrare. În mod ciudat, dl. Cancescu a spus că acest castel va fi luat în -lesing- pentru următorii zece ani, iar prima rată va fi de 2,7 milioane de euro. Ori, dacă facem o simplă comparaţie cu o maşină luată în acelaşi sistem, în care se plăteşte avansul de aproximativ 15%-20%, ajungem la concluzia că oricum nu se vor plăti mai mult de aproximativ 30 de milioane de euro. Ceea ce nu înţelegem de ce dl. Iorgulescu, reprezentand statul roman în calitate de ministru, a refuzat să plătească 20-25 de milioane de euro prentru a pune în carca unui judeţ, numit întamplător Braşov, o sumă de aproape trei ori mai mare? În schimb, ieri, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Cancescu, a început să dea înapoi. -Am luat în calcul tot ceea ce a apărut în presă şi am decis că nu este bine să ne aruncăm cu capul înainte. Aşa că pot să îi asigur pe braşoveni că nu se va lua nicio decizie pană nu vom face o expertiză internaţională a imobilului, astfel încat să dispunem de o valoare calculată de un factor neimplicat în afacere-. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean a comandat un sondaj de opinie pentru a cunoaşte părerea braşovenilor cu privire la alocarea de la bugetul judeţean a sumei de 2,7 milioane de euro pentru prima rată necesară contractării creditului pentru castelul Bran. Reprezentantul comisiei CJ Braşov ce se va ocupa de această problemă, Adrian Maxim, ne-a declarat că -discuţia s-a pornit greşit, nu este vorba de vanzare-cumpărare, ci despre un plan de afaceri ce trebuie să fie fiabil. Important este de văzut dacă fiecare dintre părţi, respectiv Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Braşov şi Dominic de Habsburg caştigă ceva din această afacere. Oricum, dacă această afacere se va finaliza, noi dorim să păstrăm Branul ca obiectiv turistic, să dezvoltăm zona, dar să obţinem şi profit- .
Regina Maria a cerut intempestiv castelul
Deţinut pană în 1918 de către Braşov, castelul a fost donat de către conducerea săsească de atunci împăratului austro-ungar Carol al IV-lea. Primarul Braşovului de atunci, dr. Karl Ernst Schhel, spunea în 1920 faptul că -Donaţia făcută atunci – în 1918, n.r. – a rămas un act juridic incomplet, pentru că regele a amanat preluarea cetăţii pană după război. În cartea funciară ea a rămas, împreună cu pădurea din jur, proprietatea oraşului Braşov. Pe de altă parte, după încheierea războiului, o perioadă a fost confiscat de Republica Maghiară. După aceea, mi s-a spus de către diferiţi dregători ai Curţii şi de către ofiţeri că regina Maria are un interes deosebit pentru cetatea Bran, mai exact, într-un cuvant, ar dori foarte mult să fie al ei. Deci, oraşul să cedeze cetatea reginei Maria, aşa cum o donase cu puţini ani în urmă regelui maghiar. Chiar generalul Traian Mosoiu, care, datorită marei sale culturi europene mi-a fost foarte simpatic, mi-a spus să cedăm castelul reginei, căci astfel nu vom face doar o bună politică orăşenească, ci şi o bună politică săsească-. Astfel, la presiunile regale, în unanimitate, consiliul orăşenesc al Braşovului a votat de ziua Marii Uniri, pe 1 decembrie 1920, o rezoluţie favorabilă donaţiei castelului Bran către regina Maria. Titlul de proprietate ca ,,donaţiune- pentru castelul Bran a fost înregistrat în cartea funciară Zarnesti la data de 23 mai 1923, pentru că, aşa cum spunea primarul de atunci al Braşovului, regina Maria ,,avea o patimă romanescă să stăpanescă cat mai mult pămant, pană în 1938, Regina Maria a cumpărat, dar mai adesea a primit ca donaţie din partea satelor brănene şi a bisericii Ortodoxe, terenuri şi păduri în satele din zonă, precum Poarta, Simon, Predulet şi Moeciu-, formand în jurul castelului domeniul regal. Astfel, conform cartografului Ioan Moisiu, la 1930, moşia şi Castelul Bran, deţinute de regină, cuprindeau 29,92 ha. Pădure, casele vamei, întinse pe un hectar, grădina castelului de 1,91 hectare şi încă o livadă de 0,65 hectare.
Controverse
Controversele iscate pe tema intenţiei de achiziţionare a Castelului Bran de către Consiliul Judeţean Braşov par să îl fi determinat pe preşedintele acestei instituţii, Aristotel Cancescu, să facă câţiva paşi înapoi. -Am luat în calcul tot ceea ce a apărut în presă şi am decis că nu este bine să ne aruncăm cu capul înainte. Aşa că pot să îi asigur pe braşoveni că nu se va lua nicio decizie până nu vom face o expertiză internaţională a imobilului, astfel încât să dispunem de o valoare calculată de un factor neimplicat în afacere-, a declarat Cancescu. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean a comandat un sondaj de opinie pentru a cunoaşte părerea braşovenilor cu privire la alocarea de la bugetul judeţean a sumei de 2,7 milioane de euro pentru prima rată necesară contractării creditului pentru castelul Bran. În acest scop, se va constitui o comisie a CJ care va purta negocierile la Braşov cu reprezentanţii băncii austriece.
-Nu-l cunosc pe Dominic-
Cancescu a explicat şi modul în care i-a parvenit oferta şi planul de management, în condiţiile în care avocatul Casei Regale, Corin Trandafir, a negat că are cunoştinţă de documentaţia transmisă la CJ Braşov. -Am primit planul de management direct de la reprezentantul firmei Solon Consult, Nicolae Ivan (ex-preşedintele Fondului Proprietatea – n.r.), care asigură consultanţa în această tranzacţie. Se pare că avocatul nu ştia numele firmei care a făcut studiul. Eu nici măcar nu îl cunosc pe proprietarul castelului, Dominic de Habsburg. De asemenea, am discutat cu Nicolae Ivan asupra informaţiilor apărute în presă, potrivit cărora firma sa nu a mai depus niciun raport de activitate din 2004 şi prin urmare ar fi trebuit să fie desfiinţată. Domnul Ivan mi-a spus că este vorba de o eroare-, a explicat Cancescu.
A ieşit la iveală oferta
Deşi marţi Cancescu susţinea că nu s-a primit decât planul de management, ieri, preşedintele CJ a pus la dispoziţia mass-media oferta pe care Casa de Avocatură Rubin Meyer Doru & Trandafir a depus-o pe 8 decembrie la administraţia judeţeană. În acest act, apare scrisă suma -netă- de 60 de milioane de euro şi se precizează că banca austriacă poate acorda finanţare pe 15-20 de ani, iar suma poate fi amortizată în 12 ani fără eforturi. -(…) având în vedere constrângerile bugetare ale Judeţului Braşov – de care suntem pe deplin conştienţi – suntem dispuşi de a încheia această tranzacţie pentru o sumă netă de 60 milioane euro-, se scrie în oferta semnată de Maria Magdalena Holzhausen, Elisabeth Sandhofer şi Dominic Habsburg-Lothringen.
Legături înalte
Probitatea firmei de consultanţă Solon Consult a fost pusă la îndoială şi într-o conferinţă a PNG Braşov. Secretarul executiv al filialei partidului lui Becali, Horatiu Braga, a susţinut că fostul preşedinte al Fondului Proprietatea ar fi avut legături de afaceri cu apropiaţi ai lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Virgil Măgureanu. De asemenea, firma de avocatură Rubin Meyer Doru & Trandafir ar fi în relaţii cu ex-premierii Victor Ciorbea şi Adrian Năstase. Nicolae Ivan a replicat, tot ieri, că speculaţiile făcute în jurul său sunt minciuni. -Am avut şi eu o funcţie publică timp de 11 luni, într-o carieră de 17 ani, şi pentru asta am ajuns să trag ponoasele. Ceea ce se scrie despre firma mea este neadevărat, iar cu avocaţii am un contract comercial. Nu trebuie să le cer CV-urile partenerilor de afaceri. Este adevărat că am aflat în trecut că unul dintre colaboratorii mei avea legătură cu Sorin Ovidiu Vîntu, dar m-am retras imediat din firmă când am aflat. Avocatul Trandafir nu ştia numele comercial al firmei mele. El ştia că lucrează cu mine-. Ivan a adăugat că nu poate accepta ca planul de management să fie făcut public până nu s-a finalizat tranzacţia. -Acum totul se discută şi până una, alta actele sunt proprietatea firmei pe care o conduc-, a tranşat Ivan problema.
-Jocul avocaţilor de la Bucureşti-
Referitor la aspectele legale la această tranzacţie, avocatul Ioan Adam, cel care a instrumentat, alături de partenerul său, dosarul în baza căruia a fost restituit imobilul, declară că în 2001, pe vremea când legea nu permitea retrocedarea în natură, castelul a fost evaluat la 25 de milioane de dolari, ceea ce în prezent ar fi echivalentul a 17 milioane de euro. -Am luat atunci în calcul şi valoarea de pe piaţă a unor clădiri de acest gen, dar şi importanţa istorică. Cu toate acestea, nu banii erau ţinta noastră, ci am mizat de la început pe restituirea în natură. Am avut mai multe cazuri privind restitiurea proprietăţilor unor familii importante din România şi, din datele pe care le-am cules, aceasta este valoarea corectă a proprietăţii. Suma de acum este jocul avocaţilor de la Bucureşti-, spune Adam. De asemenea, avocatul a menţionat faptul că graba administraţiei judeţene nu este justificată, atâta timp cât, potrivit legii, Ministerul Culturii are termen de 90 de zile să se pronunţe dacă doreşte să cumpere clădirea, conform dreptului de preemţiune. -Acest termen decurge din momentul în care se primeşte o notificare privind intenţia de vânzare, formalitate care nu a fost încă îndeplinită. În plus, în cazul în care instituţiile statului nu vor putea să achite preţul cerut, Casa Regală poate vinde castelul oricărui alt terţ, la o valoare ce poate fi mai mică decât cea solicitată iniţial, dar noul proprietar va trebui să asigure funcţionarea muzeului până când vor expira cei trei ani de la retrocedare-, a mai explicat Adam.
Păreri împărţite
George Scripcaru (primarul Braşovului): -Pe mine mă interesează problemele până la extravilanul municipiului. Însă, dacă se poate achiziţiona acest imobil, este un lucru bun, pentru că mulţi din cei care vizitează Braşovul merg şi la Bran-.
Proprietăţile foştilor regi
Italia. Nu a fost retrocedat nici un castel urmaşilor ducilor de Savoia, cei care au realizat unificarea şi independenţa Italiei, considerându-se că sunt patrimoniu naţional.
Serbia. Prinţul moştenitor Aleksander
Karadjordjevicia a revenit definitiv în ţară în 2001. I s-a pus la dispoziţie ca reşedinţă palatul -Beli Dvor-, din Belgrad.
Albania. În 1943, proprietăţile Casei Regale au fost luate de stat. Acţiunile de revendicare n-au fost aprobate.
Grecia. În 1994, printr-o lege specială, guvernul grec a luat decizia ca imobilele care au aparţinut fostului rege Constantin, plecat în 1967, să devină proprietatea statului.
Castel, plus anexe
În cazul în care se va încheia tranzacţia, Consiliul Judeţean Braşov va achiziţiona nu numai castelul Bran, ci şi anexele acestuia. Astfel, în preţul de 60 de milioane de euro sunt incluse şi casa de ceai a Reginei Maria, casa Principesei Ileana şi casa administratorului.
