Prezentam astazi noi amanunte despre cutremurul provocat in lumea Justitiei de catre un afacerist care s-a autodenuntat. Dupa ce l-a acuzat pe procurorul Alexandru Lele – cel care l-a trimis in arest pe fiul fostului prefect de Bihor pentru contrabanda – ca i-a cerut 20.000 de marci germane pentru un dosar, omul de afaceri oradean sustine, in autodenuntul sau, ca i-a mituit cu sume consistente si pe alti magistrati. El afirma ca toate necazurile lui au inceput dupa ce le-a refuzat taranistilor o sponsorizare de nici mai mult, nici mai putin de 500.000 sticle de sampanie! Intre timp, un avocat recunoaste ca i-a inmanat lui Lele un pachet primit de la afacerist, in care banuieste ca erau bani, iar unul dintre judecatorii acuzati ca ar fi fost mituit s-a prezentat singur la Parchetul General sa-si pledeze nevinovatia. Imediat ce s-a inapoiat insa acasa, a fost internat in Spitalul Militar Oradea, dupa ce a avut o cadere psihica si, se pare, chiar o tentativa de sinucidere.
Ai, n-ai, dai!
Afaceristul Viorel Stiube si-a ridicat in cap increngaturile mafiote din Justitia bihoreana: judecatori, procurori, politisti si avocati. Care, declara el, i-au fabricat dosare si l-au judecat mereu dupa nume si adancimea pungii, nu dupa fapte. Drept urmare, s-a autodenuntat, dezvaluind toate murdariile din jurul lui. Afaceristul spune ca problemele sale au inceput in urma cu doi ani, cand a cumparat fabrica de sampanie din Simleul Silvaniei. -Mi s-au pretins 500.000 sticle de sampanie ca sponsorizare pentru PNTCD, doar ca sa intru pe poarta fabricii. I-am spus domnului dr. Ioan Puscas, care era presedinte la PNTCD Salaj, ca daca nu sunt de acord sa dau in alta parte, nici taranistii nu vad nici un gram de sampanie de acolo. La vremea respectiva, pretul de vanzare la poarta fabricii era de 33.000 de lei sticla, deci ar fi fost vorba de 16,5 miliarde de lei. Pentru ca n-am dat, nu m-au lasat sa intru. Nici pana azi. Din cele 1,3 milioane de sticle de sampanie de pe stoc, daca mai sunt vreo 400.000 de sticle. Restul s-a vandut, cine stie cum, inclusiv vinoteca. S-a transportat cu portbagajul, la intalnirile taranistilor de la Hotelul Dorobanti si in alte parti-, sustine Stiube, intr-una dintre declaratiile sale.
Razbunarea
Ca sa nu poata controla ce se intampla la Simleu, afaceristul afirma ca politistii si procurorii i-au dat de lucru, deschizandu-i dosar dupa dosar. Cele mai multe s-au deschis la Oradea, unde salajenii ocupau functii importante: col. Viorel Dumitras, comandantul IPJ la acea vreme, capitanul Traian Surducan, ofiter specialist la cercetari penale, Valentin Mirisan, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel, Ioan Moldovan, procuror-sef la Sectia urmarire penala. Stiube sustine ca in perioada imediat urmatoare licitatiei pentru fabrica de sampanie, a fost arestat de trei ori succesiv. -Era vorba despre fapte penale care nici pana in prezent nu s-au dovedit. Cand mergeam la audieri, domnul Surducan radia de bucurie, stiind ca voi fi din nou arestat. Dupa primul mandat, am fost transferat la Salaj, intr-un dosar penal deschis pe marginea licitatiei. Mandatul a fost emis mai tarziu si anulat de Justitia din Cluj, pe motiv de nelegalitate. Aceeasi soarta a avut-o si dosarul. A fost inchis-, sustine afaceristul.
Prima recompensa
La Oradea, primul care a incurcat itele anchetatorilor salajeni a fost judecatorul Gheorghe Groza. Magistratul a dispus clasarea dosarelor penale deschise de procurorul Ioan Moldovan pe scheletul unor cauze mai vechi, inchise de parchetele oradene intre 1994 si 1995. Pentru a rasplati cutezanta magistratului, Stiube sustine ca avocatul sau, Gelu Lutai, i-a cerut 40.000 de dolari, suma care trebuia sa acopere si riscul asumat de acesta in relatiile cu Parchetul. In urma deciziilor date, judecatorul a si fost luat in vizor, iar in rapoartele inaintate Ministerului de Justitie, numele lui a fost tot mai des intalnit pe lista magistratilor banuiti de coruptie. Pus in libertate dupa cateva saptamani de arest, Stiube a ales calea pribegiei. A revenit in noiembrie 2000, sperand, potrivit declaratiei sale, ca Justitia nu va mai fi politizata. Insa, dupa o scurta perioada, fostii sefi si-au preluat prerogativele. Iar la inceputul acestui an, l-au inhatat. Dupa arestare, dosarele penale pe numele lui Viorel Stiube s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie, iar prietenii, care pana atunci roisera in jurul lui, l-au parasit. Toate actele contabile i-au fost ridicate, claie peste gramada, fara a fi inventariate. Cu buzunarele goale si cu afacerile plutind in deriva, Stiube a incercat pentru ultima data sa-si faca dreptate…
Denuntul
Autodenunturile le-a facut la inceputul lunii aprilie, in prezenta unui procuror de la Parchetul General, venit special pentru el la Spitalul-Penitenciar Dej. Stiube a destainuit toate -afacerile- sale cu magistratii, rand pe rand. Cum a platit, in 1999, 10.000 de marci germane procurorului Alexandru Lele, pentru inchiderea unui dosar penal deschis pe numele fratelui sau. Cum i-a dat Lele un dosar compromitator, furat din Parchet, fara sa mai primeasca recompensa de 20.000 de -verzi- promisa. Cum a cotizat 40.000 de dolari pentru decizia judecatorului Groza, care i-a clasat dosarele penale redeschise de procurorul Ioan Moldovan si cum a achitat 20.000 de dolari cuplului de judecatori Traian Munteanu-Adrian Popa, pentru o sentinta favorabila in cauza cu dosarul furat din Parchet. Scenariul, in majoritatea cazurilor, era acelasi. Avocatii ii comunicau -oferta- magistratilor, iar banii erau trimisi tot prin avocati ori alti interpusi. De cele mai multe ori, avocatul care se ocupa de ingineriile financiare ramanea in umbra, iar cauzele erau sustinute in instanta de altii, la mica intelegere. In cazul lui Stiube, cuplurile de avocati erau Lutai-Negrutiu sau Kolozsi-Negrutiu. Cei din urma sunt protagonisti si in povestea cu sentinta platita a judecatorilor Munteanu si Popa.
20.000 de dolari pentru o fapta prescrisa
-Avocatul meu in acest dosar era domnul Kolozsi. Domnul Negrutiu nu era angajat in aceasta cauza, ci in altele. Intr-o discutie pe care am avut-o in preajma procesului, Negrutiu mi-a zis ca dosarul meu are termen si ca presedinte de Complet va fi seful sectiei penale, domnul Traian Munteanu, si domnul Popa Adrian. Ca in instanta doar Dumnezeu face dreptate si sa nu astept dreptate de la judecatori. Ca daca vreau ca acest dosar sa iasa bine, mi se cere suma de 20.000 de dolari. O parte din bani i i-am dat in fata fostului BTT de pe Cazaban, pe 2 noiembrie. Circa 30.000 de marci germane. Ii cerusem de la o persoana, pe nume Herlas, lucrator vamal in Bors. Pentru restul banilor, am spus avocatului sa vorbeasca cu domnii judecatori, sa imi acorde un ragaz de o saptamana-doua, pana voi face rost de ei. Se poate vedea clar din dosar ca pronuntarea s-a dat dupa o saptamana sau doua, nu mai retin exact, in functie de cum am reusit sa fac rost de bani. Am primit achitare, pentru ca fapta era prescrisa. I-am si zis avocatului ca 20.000 de dolari pentru o fapta prescrisa este cam mult-, se arata in autodenuntul afaceristului.
Un martor-surpriza
Cum era de asteptat, declaratiile lui Viorel Stiube au suparat, iar -represaliile- nu au intarziat sa apara din partea celor vizati. Cei mai multi sustin ca Stiube vrea sa scape de inchisoare si, in acest context, spune vrute si nevrute. Insa, intre timp, au inceput sa apara martori si probe care ii confirma spusele. Cum ar fi avocatul sau, Lucian Negrutiu. Care, dupa ce in prima faza a negat totul, acum recunoaste ca a primit -un pachet- din partea lui Stiube, pe care l-a predat procurorului Alexandru Lele si in care -banuieste- ca erau bani. O proba importanta, depusa in acest dosar de SRI, este lista convorbirilor telefonice ale afaceristului inainte cu cateva zile de gasirea dosarului furat. Dintre acestea, 15 apeluri s-au derulat intre Stiube si procurorul Alexandru Lele, desi cel din urma neaga chiar si faptul ca l-ar cunoaste pe afacerist.
Judecatorul marturiseste
Un alt martor-surpriza este judecatorul Adrian Popa. De bunavoie si nesilit de nimeni, magistratul s-a prezentat, luni, 17 iunie, la Parchetul General pentru a da lamuriri in privinta faptelor care i se imputa. Popa sustine ca stia de cele patru-cinci miliarde cerute lui Stiube, dar ca nu el a pretins suma, ci colegii lui de la Curtea de Apel. Referitor la cele 20.000 dolari ceruti pentru -fapta prescrisa-, judecatorul arata cu degetul catre colegul sau, Traian Munteanu. Acesta ar fi solicitat banii lui Stiube, prin Negrutiu, si tot prin el i-a si primit, fara sa-i dea lui vreun sfant. In privinta abuzurilor din dosarul afaceristului, cauza pe care a taraganat-o luni de zile, aparent fara motiv, magistratul afirma ca nu avea alta solutie. Asta pentru ca, desi nu fusese audiat, Stiube a fost mutat la Spitalul-Penitenciar Dej, la cererea colonelului Cantemir Ursuta si cu avizul presedintelui Tribunalului, Mircea Mester.
Incet-incet, Justitia bihoreana isi ridica poalele-n cap, dezvaluind mizeria care se ascunde sub roba magistratilor. Si, in mod paradoxal, se pare ca judecatorii, procurorii si avocatii cu afaceri oneroase ajung victimele propriilor scenarii. Iar concluzia care se desprinde e socanta: in instantele bihorene, dreptate fara bani multi nu exista…
Tentativa de sinucidere?
Judecatorul Adrian Popa este cercetat in doua dosare penale. Surse din anturajul sau au declarat ca acesta s-a intors de la audierile de la Parchetul General ravasit si le-ar fi spus unor apropiati ca ii este teama ca va fi arestat. Potrivit acelorasi surse, pe fondul unei caderi psihice, Adrian Popa a avut o tentativa de suicid, la domiciliul sau, actiune oprita de sotia sa. Dupa aceasta, marti seara, judecatorul a fost transportat la Spitalul Militar din Oradea si internat la sectia de neurologie.
Pe langa dosarul Stiube, judecatorul Popa mai este cercetat de Parchetul Curtii de Apel Oradea sub acuzatia de favorizarea infractorului, alaturi de un alt magistrat, Mihai Viorel. Celor doi li se imputa o incheiere data in noiembrie 2001, prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei pe o perioada de trei luni in cazul a trei inculpati condamnati pentru o inselaciune de 2,5 miliarde lei. Dupa suspendare, cei trei indivizi au disparut si nu au mai fost de gasit pana astazi.
O ilegalitate crasa
Procurorul Ioan Moldovan nu isi mai aduce aminte cate dosare a deschis pe numele lui Viorel Stiube si in ce context. -Intrebati-l pe procurorul Serban Blaj. Dansul stie mai bine, fiindca acolo s-au instrumentat cele mai multe. Nu sunt la mine-, declara procurorul. In schimb, decizia judecatorului Gheorghe Groza a ramas bine intiparita in mintea procurorului. -O ilegalitate crasa. Asa ceva nu s-a mai pomenit in analele Justitiei. De fapt, acest lucru s-a dovedit ulterior, cand deciziile domnului Groza au fost infirmate de Curtea Suprema de Justitie-, afirma procurorul Moldovan.
Desi acuzat, judecatorul Gheorghe Groza a evitat orice comentariu pe marginea subiectului. -Nu avem ce discuta despre Stiube sau despre deciziile mele-, a declarat, scurt, magistratul.
-Stiube merita sa fie achitat-
Judecatorul Traian Munteanu afirma ca solutia data in cauza privind dosarul furat din Parchet a fost legala. -Am dispus incetarea procesului penal, considerand ca sunt indeplinite conditiile impuse pentru prescriptie. Judecatoria l-a condamnat la un an si sase luni, iar dupa sentinta noastra, Curtea de Apel i-a dat sase luni. Eu cred ca a primit prea mult. Stiube trebuia sa fie achitat, pentru ca nu existau probe-, declara judecatorul. Vizavi de autodenuntul afaceristului, Munteanu sustine ca nu are de ce sa isi faca griji. -Nu-l cunosc pe domnul Stiube decat din ziare. Nu i-am pretins nici un leu, Doamne fereste! Pronuntarea a fost amanata, pentru ca am purtat discutii cu colegul meu, domnul judecator Popa, despre solutia care ar fi cea mai potrivita: achitarea sau incetarea procesului penal-, isi aduce aminte magistratul. Fostul presedinte al Tribunalului este de parere ca, in ultimul timp, exista o tendinta clara de a-i compromite pe judecatori. -Suntem cei mai vulnerabili.
Atunci cand exista probe, bine, nu-i nimic de zis. Problema e ca se apeleaza doar la termeni generali, de genul judecatorii sunt corupti. Chiar si de catre persoane din sistem. Unui om ticalos trebuie sa-i dovedesti ca-i ticalos. Abia dupa aceea poti sa-i arunci in fata-, incheie Traian Munteanu.
-Fumigene aruncate la nimereala-
Avocatul Kolozsi Arpad sustine ca Viorel Stiube este un om compromis, a carui credibilitate poate fi usor pusa la indoiala. -Sn primul rand, facilitatile i s-au dat pentru ca asa au cerut politistii. Nu ca asa a vrut judecatorul. Sa presupunem, prin absurd, ca asa ar fi, ca i-as fi cerut banii aia pentru judecator. In primul rand, Popa degeaba l-ar fi pus in libertate, pentru ca Parchetul ar fi facut, oricum, recurs la Curtea de Apel. Ce ar fi urmat? Ar fi trebuit sa rezolve si cu ei, nu?-, se intreaba Kolozsi. Avocatul declara ca autodenunturile lui Stiube sunt de inteles din cauza starii sale de sanatate. -Era atat de bolnav, incat familia sa a crezut ca va muri. Ca sa iasa, e dispus sa spuna orice, despre oricine. Mie nu-mi este frica de denunturile lui, le voi putea demonta pe toate. Sunt niste fumigene aruncate la nimereala. Poate-poate pica cineva-, crede Kolozsi. Vizavi de amenintarile care i s-au adus de catre un ofiter de Politie, avocatul refuza sa vorbeasca. La fel ca despre cauzele care au dus la decizia de a se retrage din pozitia de avocat al procurorului Alexandru Lele. -Sunt chestiuni confidentiale-, afirma Kolozsi.
Si-a declarat clientul mort
In februarie 2000, avocatul Lucian Negrutiu a ajuns in atentia organelor de cercetare penala dupa ce, la dosarul unui client de-al sau, condamnat in 1999 la 2 ani de inchisoare pentru furt, s-a gasit un fals certificat de deces. Actul contrafacut a fost descoperit de politistii oradeni un an mai tarziu, cand asa-zisul mort, bucuresteanul Vilhelm Viorel Ene, 25 ani, a fost prins la bordul unui autoturism furat din Oradea. Verificandu-i trecutul, ofiterii au ramas socati sa vada ca, desi trebuia sa infunde puscaria, bucuresteanul zburda in libertate. Asta pentru ca sentinta judecatorilor nu a mai apucat sa fie pusa in aplicare, deoarece, potrivit unui certificat de deces atasat la dosar, Vilhelm Viorel Ene ar fi incetat din viata in ianuarie 1999. Banuielile au condus catre avocatul sau, Lucian Negrutiu, cel care, de altfel, a fost angajat de bucurestean si dupa isprava din 2000. Cazul insa n-a avut zile multe, fiind inchis, din lipsa de probe.
O proba egala cu zero
Procurorul Alexandru Lele spune ca declaratiile date de Stiube si de avocatul sau, Lucian Negrutiu, sunt o incercare disperata de a-l compromite. -E o chestiune mizerabila, o proba egala cu zero. Cine poate crede un om care da zeci de declaratii in zeci de feluri? Ce lista cu telefoane? Eu nu am vorbit cu el niciodata, nici la telefon si nici in alte imprejurari. Pai, daca il cunosteam, mai aveam nevoie de intermediari?-, se intreaba procurorul. Alexandru Lele sustine ca afaceristul intentiona sa santajeze mai multe persoane. -Nu avea numai dosarul acesta. Mai avea si documente compromitatoare la adresa fostului senator Vasile Blaga si anuntase deja articol in <Crisana>, cu mult inainte de ziua in care sustine ca l-as fi sunat. Ca Negrutiu ii confirma declaratia, nu-i de mirare. Negrutiu a fost avocatul lui Stiube intr-o gramada de dosare. De fapt, ce a zis Negrutiu? Ca a primit un pachet si in pachetul acela banuia ca au fost bani. Nu stiu ce a facut cu el. Nu ar fi singurul care a promis ca rezolva ceva si a cerut bani pentru asta-, afirma Lele.
Laura Gal
