Romania este plina de talente. Cand talentul este subjugat numai dorintei de a face bani, calcand in picioare orice si pe oricine, rezultatul nu poate fi decat devastator. Buba -falimentul BIR- s-a spart, dand la iveala nume si institutii care pana ieri tineau sus si tare stindardul unei asa-zise corectitudini si probitati profesionale, in spate fiind reversul medaliei, adica coruptie institutionalizata, trafic de influenta, interpretari de legi si decizii dupa muschiul propriu. A fost nevoie de aproape doi ani (si, firesc, vointa politica) pana cand, in sfarsit, cineva sa ia taurul de coarne si sa redea intreaga istorie a uneia dintre cele mai grave cazuri autohtone de crima organizata.
Schema este una extrem de simpla. Se ia una bucata avocat Arin Octav Stanescu (pentru cunoscatori Arie Savel), se castiga doi plus unu fruntasi BNR (prim-viceguvernator Emil Iota Ghizari si viceguvernator Mihai Bogza, plus director Directia de Supraveghere BNR, Nicolae Cinteza), un magistrat din Tribunalul Bucuresti, sectia comerciala (Negru Cristina) si se asezoneaza cu politicieni (Valeriu Stoica, Radu Vasile, Ovidiu Grecea, Eugen Dijmarescu etc.) si in cele din urma victima cu o zestre apreciabila (Banca Internationala a Religiilor). De acum totul devine istorie, combinatia mortala intrandu-si pe rol.
Din raportul redactat de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii din Camera Deputatilor reiese fara nici un dubiu premeditarea si organizarea falimentului Bancii Internationale a Religiilor de catre -un grup de interese format din oameni care sunt cuprinsi in sfera activitatilor financiar-bancare, politica, societati private si Justitie. Scopul distrugerii institutiilor financiare romanesti a fost acela ca grupul respectiv de interese, prin premeditarea si organizarea unor scenarii de falimentare, sa poata obtine din fondurile bancilor in cauza sute de miliarde de lei, sub forma de salarii, <bonusuri de performanta., <onorarii> etc. Aceasta a constituit cea mai mare si cea mai murdara afacere, in care nu s-a facut nici o investitie-. Nu trebuie sa mai socheze amanunte gen: BIR a intrat in procedura de faliment pe un fals grosolan, BNR nefiind niciodata creditoare a BIR.
Capul rautatilor este, dupa cum reiese din raport, firma de lichidare -Reconversie si Valorificare Active-, ai carei patroni sunt avocatii Arin Stanescu si Calin Zamfirescu, beneficiarii exclusivi ai bancilor care au intrat in -furcile caudine- ale lichidarii.
Asa cum am promis, revenim astazi cu noi elemente privind, ceea ce numeste Parlamentul Romaniei, un caz incredibil -de crima organizata si coruptie institutionalizata-. Dupa ce o buna perioada a fost asternuta o patura de tacere fata de supermediatizatul caz al distrugerii -Bancii Internationale a Religiilor-, Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii din Camera Deputatilor scoate la iveala toate dedesubturile care au stat la baza -falimentarii intentionate a BIR-. In acest joc sunt implicate nume grele ale sistemului financiar-bancar romanesc, firme private de lichidare, politicieni si institutii de stat, practic, un cerc omogen si complice in cazul uneia dintre cele mai mari fraude, asezonate cu bine cunoscutul trafic de influenta, din istoria postdecembrista a Romaniei.
In acelasi timp, concluziile trase de Parlament dupa un an si jumatate de cercetari a cauzelor care au dus la daramarea BIR se pot foarte bine preta unui manual din care sa inveti cum sa faci mii de miliarde fara sa investesti nici macar un leu. Firesc, acest lucru nu ar fi fost posibil daca toate parghiile de control ale statului ar fi functionat, nu ar fi existat politicieni corupti, iar cei care sunt pusi tocmai sa vegheze la buna randuiala a sistemului nu ar fi fost tocmai -creierul- malefic al intregii operatiuni. Trebuie mentionat faptul ca -cheagul- a prins doar in cateva luni, mai exact in perioada cand la BNR era staroste prim-viceguvernatorul Emil Ghizari, secundat de Mihai Bogza si cu voia d-voastra Nicolae Cinteza, bine -informati- de patronul firmei de lichidare -Reconversie si Valorificare Active Bancare-, Arin Octav Stanescu, una si aceeasi persoana cu cea cunoscuta in cercurile exclusiviste ca Arie Savel.
O nota din raportul Comisiei, care in prezent se afla pe masa presedintelui Ion Iliescu, a prim-ministrului Adrian Nastase si pe birourile CSAT-ului (neconfirmat inca, dar se pare ca au ajuns si pe mana forurilor internationale si a unor personalitati precum Lordul George Robertson, Romano Prodi etc.), se spune ca -premeditarea si organizarea scenariului pentru declansarea procedurii de faliment la BIR au avut loc in perioada in care domnul Mugur Isarescu indeplinea mandatul de prim-ministru, neaflandu-se deci la conducerea Bancii Nationale-. Contactat telefonic, presedintele Bancii Internationale a Religiilor, dr. Ion Popescu, ne-a declarat: -Nu doresc sa comentez toata aceasta marsavie, dar am deplina convingere ca Justitia romana va face in sfarsit dreptate-.
Modul in care s-a organizat si premeditat declansarea procedurii de faliment a Bancii Internationale a Religiilor
Din cercetarile si verificarile efectuate s-a confirmat faptul ca declansarea procedurii de faliment s-a produs prin grave abuzuri si flagrante ilegalitati, pe baza unui scenariu organizat si premeditat, pentru ca o firma de lichidatori, respectiv SC Reconversie si valorificare active SA, sa poata obtine sub forma de -onorarii-, -bonusuri de performanta- etc., sute de miliarde de lei, jefuind in mod efectiv fondurile bancii, Comisia, constatand ca ne aflam in fata unui adevarat caz de crima organizata si crasa coruptie, -acoperita si legalizata- prin acte normative emise in mod -ciudat-, (a se vedea OUG nr. 186/1999), care sa sprijine jefuirea patrimoniului mai multor banci, carora li s-a declansat procedura de faliment.
Modul in care s-a procedat pentru declansarea procedurii de faliment a Bancii Internationale a Religiilor reprezinta, de altfel, numai un episod dintr-un sir de grave abuzuri si flagrante ilegalitati comise de un grup de interese, prin care au fost distruse mai multe, si in exclusivitate, numai banci romanesti.
In aceasta actiune sunt implicate persoane din conducerea BNR, care au organizat in mod premediat conditiile declansarii procedurii de faliment a BIR, iar unii magistrati prin incalcari flagrante ale legii au facilitat firmei de lichidare -Reconversie si valorificare active- sa-si insuseasca si sa cheltuieasca pentru sine si, probabil, si pentru altii, sute de miliarde de lei din fondurile acestei banci.
In timpul cercetarilor efectuate de Comisie, pentru a se ascunde adevarul si a acoperi gravele abuzuri si flagrantele ilegalitati, anumite autoritati ale statului au fost in mod voit dezinformate si intoxicate cu raspunsuri emanate de la unele institutii si de la firma de lichidatori, prezentandu-se date si informatii, care s-au dovedit a fi calomnii si crase neadevaruri ce au stat la baza declansarii procedurii de faliment al BIR, precum afirmatia ca prin aceasta banca -ar fi circulat fluxuri financiare provenite din spalarea de bani a cartelurilor de traficanti de droguri dintr-o tara latino-americana-, fapt ce reprezinta nu numai un denunt calomnios prevazut la art. 259 Cod penal, dar si o afirmatie ce aduce atingere insasi imaginii Romaniei pe plan extern .
Redam in continuare Concluziile Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii, in cazul declansarii procedurii de faliment a Bancii Internationale a Religiilor.
Obiectiv dictat: eliminarea bancilor
Dupa cum se cunoaste, in ultimii ani, Banca Nationala a Romaniei a solicitat declansarea procedurii de faliment pentru mai multe banci comerciale, printre care si Banca Internationala a Religiilor.
Este foarte util sa se retina insa faptul ca au fost falimentate, poate nu in mod cu totul intamplator, numai banci romanesti, cu retele teritoriale in toate zonele tarii si care s-au implicat in creditarea economiei reale (Bancorex, Credit Banc, Bankcoop, BIR, etc.), putandu-se trage de aici concluzia ca ar fi existat un obiectiv -dictat- de un grup de interese, care a actionat in mod deliberat in atingerea unui anume scop.
Actul normativ ce a stat la baza declansarii procedurii de faliment a bancilor mentionat, a fost OUG nr. 186/1999, initiata de Banca Nationala a Romaniei si conceputa, dupa afirmatiile unor avocati – patroni ai societatii de lichidare, Reconversie si valorificare active SA chiar de catre acestia.
Aceasta ordonanta de urgenta a fost emisa in conditiuni deosebit de -ciudate-, fiind elaborata, semnata de fostul prim-ministru Radu Vasile, trimisa la Senat si Camera Deputatilor si publicata in -Monitorul Oficial-, toate acestea petrecandu-se intr-o singura zi, respectiv vineri 19 noiembrie 1999 (anexa nr. 1).
Mai mult decat atat, desi acest act normativ nici nu fusese inregistrat la Senat si Camera Deputatilor, in aceeasi zi (19 noiembrie 1999), pe baza acestei ordonante de urgenta s-a si solicitat la Tribunalul Bucuresti declansarea procedurii de faliment a Bankcoop.
Cum se poate explica faptul ca nu in mod cu totul intamplator, lichidarea bancilor Albina, Bankcoop si BIR, precum si reorganizarea judiciara a bancilor Columna si Dacia Felix a fost incredintata uneia si aceleiasi societati comerciale, respectiv, -Reconversie si valorificare active-SA, avand ca actionari trei avocati romani si doi cetateni belgieni, societate cu un capital social de numai 90 milioane de lei, sase salariati si cu sediul intr-un apartament.
Doi dintre patronii acestei societati, respectiv avocatii, Calin Zamfirescu este si presedinte al Uniunii avocatilor din Romania, iar Arin Octav Stanescu – alias Arie Savel – este vicepresedinte al Uniunii practicienilor in reorganizare judiciara si lichidare, ambii fiind prieteni apropiati si colegi de grupa de facultate cu fostul ministru al justitiei Valeriu Stoica.
Prima incercare pentru compromiterea BIR dateaza din luna mai 1999 si s-a datorat faptului ca, pe baza unor date furnizate de BNR, in cadrul unei emisiuni la Antena 1, in seara zilei de 17.05.1999, dl Ovidiu Grecea, in calitate de sef al AVAB si sef al Corpului de control al primului-ministru, a dat de inteles, intr-o discutie privind falimenul bancii Albina, ca si BIR s-ar afla intr-o situatie de criza – fapt ireal.
Aceasta afirmatie a avut un puternic impact in randul deponentilor, conducand la retrageri masive de resurse, fapt ceea ce a determinat BIR sa vanda titluri de stat, inainte de scadenta, producand o pierdere de circa 120 miliarde de lei.
-Cartelul- PNL loveste din nou
Considerand ca si cele ce urmeaza ar prezenta interes in analizarea corecta a situatiei BIR, se mentioneaza si faptul ca, in luna aprilie 2000, conducerea bancii a fost contactata de Nicolae Mazgareanu, administrator unic al Postei Romane care, motivand ca -se lucreaza greu cu Banc Post-, si-a manifestat dorinta ca Posta Romana, actionar al BIR cu 1,13%, sa preia controlul acestei banci cu peste 50% prin majorare de capital, BIR urmand a deveni banca Departamentului Comunicatiilor.
Ulterior, Cristian Tarara, director general al Postei Romane, si apoi Vlad Moisescu, consilier personal al lui Valeriu Stoica, la vremea aceea ministru-secretar de stat, au fost mai directi in discutii cu conducerea BIR, aratand ca se doreste ca aceasta banca sa fie preluata de Departamentul Comunicatiilor, acesta fiind -fieful PNL-. Ei au mentionat initial ca vor procura, pentru majorarea capitalului social, fonduri banesti din Cipru. Ulterior, intermediarul lor, un anume Adrian Boboc, a afirmat ca va obtine aceste fonduri de la un grup financiar din Belgia, grup pentru care Adrian Baboc urma sa obtina concesionarea unor zacaminte aurifere din Transilvania. In discutiile cu Vlad Moisescu, presedintele BIR, si-a manifestat rezerva in legatura cu preluarea BIR, care sa devina apoi banca a unui anume partid. In acest mod, negocierile privind preluarea BIR de catre Posta Romana au esuat.
Urmare a celor de mai sus, evenimentele au inceput sa se precipite. O persoana din conducerea BNR (prim-viceguvernatorul Emil Iota Ghizari), a informat Patriarhia ca -BIR, are probleme si ca ar fi bine ca unitatile de cult si deserventii acestora sa-si retraga conturile-. In acelasi timp, Sebastian Vladescu (PNL), secretar de stat in Ministerul Finantelor, a cerut unitatilor cu capital de stat care lucrau cu BIR sa-si retraga depozitele de la aceasta. Asa a procedat Loteria Nationala, actionar al BIR, care avea depozite de zeci de miliarde la aceasta banca.
Unii oficiali din BNR au lansat semnale catre celelalte banci comerciale sa nu se mai lucreze cu BIR, deoarece se afla in criza.
In mass-media s-au lansat, de asemenea, zvonuri calomnioase si aberante, in sensul ca BIR ar avea legaturi cu cartelul de droguri -Ochua- din Columbia si cu mafia rusa, ca s-ar spala bani prin BIR, ca presedintele BIR ar fi minoritar evreu venit in tara dupa 1989, si ca BIR ar fi banca francmasoneriei mondiale etc.
Conducerea BIR a respins si continua sa respinga cu toata fermitatea afirmatiile care s-au facut in legatura cu o presupusa -circulatie prin BIR a unor fluxuri financiare provenite din spalarea de bani a cartelurilor de traficanti de droguri dintr-o tara latino-americana-.
Eugen Dijmarescu, raspandacul
De mentionat faptul ca aceasta afirmatie transmisa Camerei Deputatilor de catre Guvernul Romaniei – Cabinetul dlui consilier de stat Eugen Dijmarescu – este de natura sa aduca atingere imaginii Romaniei intr-o perioada in care se fac efoturi pentru aderarea la structurile euro-atlantice.
Se precizeaza, de altfel, faptul ca nici un organ abilitat al statului nu a stabilit ca, prin BIR, s-ar fi efectuat operatiuni de spalare de bani.
De altfel, functia de sef al biroului pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor din BIR era indeplinita de un fost ofiter SRI, astazi general, care a infirmat aceste alegatii.
Toate aceste calomnii si aberatii au fost dezmintite, la timpul respectiv, in mod categoric de catre conducerea bancii, subliniindu-se faptul ca BIR nu a avut niciodata nici un fel de legaturi cu cetateni si/sau grupuri si oameni de afaceri din America Latina sau din spatiul fostei URSS, BIR neavand in aceste zone nici, cel putin, banci corespondente.
La 9 mai 2002, prin adresa nr. S-394, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a comunicat Camerei Deputatilor – Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii, faptul ca -in urma analizelor efectuate de expertii acestui Oficiu s-a constatat ca suspiciunile referitoare la o pretinsa spalare de bani prin Banca Internationala a Religiilor nu se confirma si ca nici nu exista indicii ca s-ar fi spalat bani prin aceasta banca-.
BIR este hotarata sa actioneze in justitie persoanele si institutiile ce au lansat aceste calomnii, solicitand daune interese pentru distrugerea, pe aceasta baza, a bancii.
Toate aceste inscenari, au determinat presiunea deponentilor asupra ghiseelor bancii. Se retrageau depozite care nu aveau scadente in perioada aprilie-mai 2000, ci tocmai spre sfarsitul anului sau in anul urmator. Se efectuau plati catre deponenti de sute de miliarde de lei/zi. Lichiditatile bancii au inceput sa se diminueze, iar rezerva minima obligatorie de circa 800 miliarde de lei de la BNR scadea in mod vertiginos.
In acest mod se -fabrica- cel de-al doilea motiv pentru declansarea procedurii de faliment – -incetarea de plati- -, prevazut in OUG nr. 186/1999.
Din cele de mai sus, rezulta, cu suficienta certitudine, ca masurile impuse BIR de catre Banca Nationala a Romaniei si zvonurile lansate de catre oficiali din aceasta au urmarit aducerea Bancii Internationale a Religiilor in situatia de a nu mai putea, practic, sa-si desfasoare o activitate normala, pentru a i se putea solicita declansarea procedurii de faliment.
Acest fapt poate fi scos in evidenta si de refuzul BNR, de acordare a unui -credit-punte- de 300 miliarde de lei solicitat de BIR, pentru a putea reintra intr-un regim normal de lucru.
Astfel, pentru a depasi criza de lichiditate, produsa prin scenariul aratat mai sus (la 1 ianuarie 2000, deci inainte de insituirea supravegherii speciale, lichiditatea BIR – plasamente la alte banci, la BNR, in titluri si cassa – se ridica la 1.046,2 miliarde de lei, iar la 31 mai 2000, respectiv dupa ridicarea supravegherii speciale lichiditatea scazuse la numai 166,4 miliarde de lei.
Conducerea BIR a solicitat Bancii Nationale, in conformitate cu art. 20 si 27 din Legea nr. 101/1998 – Statutul BNR – un credit de 300 miliarde de lei, pe termen scurt, subliinindu-se faptul ca acordarea acestui credit ar evita un efort financiar al Statutului de circa 2.000 miliarde de lei ce ar urma sa fie platiti de Fondul de garantare al depozitelor bancare.
De mentionat si faptul ca din cei 307.000 de deponenti ai BIR, 250.000 aveau depozite sub 10 milioane de lei, totalizand numai 216 miliarde de lei .
Desi BIR a facut demersuri repetate in acest sens, Banca Nationala, in calitatea sa de -imprumutator de ultima instanta-, a preferat sa accepte insa varianta ca Fondul de garantare al depozitelor bancare, al carui presedinte este tot viceguvernatorul Mihai Bogza, sa plateasca titularilor de cont – persoane fizice – suma de 1.900 miliarde de lei, in loc sa acorde creditul solicitat care ar fi fost rambursat cu dobanda aferenta.
Mihai Bogza, pe post de profet
De altfel, de unde sa fi stiut dl Mihai Bogza, in calitatea sa de viceguvernator si de presedinte al Fondului de garantare al depozitelor in sistemul bancar, la 30 iunie 2000, la cererea caruia Guvernul, prin Ordonanta de Urgenta nr. 118/2000 (anexa nr. 8) contrasemnata chiar de catre acelasi domn Mihai Bogza, a acordat o linie de credit de 1.500 miliarde de lei, pentru Fond, ca instanta, respectiv Tribunalul Bucuresti – va declansa procedura de faliment a BIR, numai peste 10 zile?
Avand in vedere si faptul ca in conformitate cu art. 78 alin. 3 si art. 79 din Legea nr. 58/1998 – Legea bancara – Banca Nationala a Romaniei putea dispune instituirea -administrarii speciale- a BIR si, pe baza raportului administratorului special, conform art. 82 din aceeasi lege, putea hotari, in cazul in care banca s-a redresat, sa-si continue activitate, si numai in caz contrar sa solicite declansarea procedurii de faliment, vine sa confirme concluzia ca anumite persoane din BNR au initiat si organizat in mod premeditat falimentul BIR.
Aceste prevederi legale au fost cu buna stiinta ignorate, astfel ca la sfarsitul lunii iunie 2000, BNR a solicitat Tribunalului Bucuresti – Sectia Comerciala, declansarea procedurii de faliment al BIR, iar la 10 iulie 2000, la primul termen, intr-o sedinta de 20 de minute, judecatoarea Negru Cristina, fara pregatire in domeniul bancar, fara a trimite Curtii Constitutionale solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate, in conformitate cu prevederile art. 144 lit. c din Constitutia Romaniei si prevederilor art. 23 pct. 1 din Legea nr. 47/1992, si fara a admite o expertiza de specialitate, a declansat procedura de faliment.
In cercuri apropiate mediului avocatilor, se comenteaza faptul ca Negru Cristina a primit indicatii asupra solutiei, in cazul BIR, de la Paul Vitelaru, la vremea aceea presedinte al Tribunalului Bucuresti, a carui fiica este fina dlui Flavius Baias (PNL), fost secretar de stat la Ministerul Justitiei si membru in Consiliul de Administratie al Fondului de garantare al depozitelor bancare, care la randul sau este finul dlui Valeriu Stoica, prim-vicepresedinte al PNL si fost ministru al justitiei.
In sentinta data se consemneaza in mod mincinos faptul ca -BNR ar fi creditoarea BIR-, fapt absolut ireal intrucat niciodata BNR nu a creditat BIR.
Mai mult decat atat, desi art. 7 alin. 1 din OUG nr. 186/1999 prevede ca desemnarea lichidatorului se face cu avizul BNR, judecatoarea Negru Cristina a desemnat, prin sentinta – oare cu totul intamplator? – ca firma lichidatoare a BIR, societatea -Reconversie si valorificare active- SA, avizul pentru aceasta firma fiind obtinut contrar legii, abia la 19 iulie 2000, aviz semnat de Emil Ghizari, in calitate de -guvernator-, desi niciodata Parlamentul Romaniei nu l-a desemnat in aceasta functie, tinand numai locul dlui Mugur Isarescu, care indeplinea, la acea vreme, mandatul de prim-ministru .
Judecatorul sindic, in baza prevederilor art. 3 litera c, din OUG nr. 186/1999, a stabilit, prin sentinta, ca atributiuni ale lichidatorului, numai pe acelea prevazute la art. 9 din OUG nr. 186/1999, respectiv de a intocmi un raport care sa cuprinda -situatia contractelor incheiate de debitoare, a transferurilor cu caracter patrimonial, a operatiunilor comerciale, a garantiilor constituite de banca, situatia creantelor din averea bancii rezultate din transferuri de bunuri sau bani efectuate inainte de declansarea procedurii de faliment-, fara a-i stabili atributiile prevazute la art. 10 din sus-numita OUG nr. 186/1999, care abia la litera -I- stabileste -lichidarea bunurilor din averea bancii debitoare-.
Cu toate acestea, lichidatorul a actionat ca si cum i s-ar fi dispus de catre instanta aceste atributii, instrainand active, acordand disconturi la creante, repatriind valuta BIR (peste patru milioane USD), din conturile de la bancile corespondente din strainatate unde erau bine retribuite, folosind in interes propriu fondurile si bunurile bancii etc., comitand cele mai grave abuzuri si ilegalitati.
Din cele de mai sus, se poate trage cu certitudine concluzia ca scenariul actiunii de declansare a procedurii de faliment al BIR a fost premeditat si organizat cu minutiozitate de catre un grup de interese din BNR – magistrati – lichidatori, in scopul ca prin firma de lichidare mentionata sa se poata incasa sute de miliarde de lei, sub forma de -salarii-, -bonusuri de performanta- si -onorarii-.
Pentru a demonstra implicarea unor magistrati in acest scenariu, se mentioneaza si faptul ca dupa ce dosarul falimentului BIR fusese stramutat la Curtea de Apel-Craiova, BNR si lichidatorii au obtinut cu sprijinul lui Dragos Barcanescu (finul lui Valeriu Stoica), presedintele Sectiei Comerciale de la Curtea Suprema de Justitie, suspendarea judecarii cauzei si -stramutarea stramutarii- la Curtea de Apel-Brasov.
Intrucat, pe baza unor articole din presa din care rezulta faptul ca -unii magistrati de la aceasta instanta sunt corupti- si in stranse relatii cu fostul ministru al justitiei, Valeriu Stoica, si cu colegii si prietenii sai, avocatii-patroni ai firmei de lichidare, -Reconversie si valorificare active- SA, avocatul BIR a recuzat judecatorii acestei Curti de Apel.
In loc ca cererea de recuzare sa fie trimisa spre solutionare Curtii Supreme de Justitie, instanta brasoveana ignorand prevederile legale (art. 30 din Codul de procedura civila), a judecat recursul, respingand bineinteles, contestatia depusa de BIR .
La instantele judecatoresti s-a constatat in mod clar influentele firmei lichidatoare care, asa cum s-a aratat, are ca patroni, avocati – colegi si prieteni ai fostului ministru al justitiei, Valeriu Stoica.
Se resubliniaza faptul ca, din raportul lichidatorului nr. 017 depus la judecatorul sindic la 10 mai 2002, rezulta ca de la intrarea in banca lichidatorul a efectuat cheltuieli de peste 263,7 miliarde de lei, din care 151,2 miliarde de lei reprezentand propriile salarii si -bonusuri de performanta-, in afara de -onorariul- de 55 miliarde primit numai pentru perioada iulie 2000-august 2001.
Din acelasi raport al lichidatorului rezulta ca la data de 30 aprilie 2002, numai creantele bilantiere si extrabilantiere ale BIR se cifrau la peste 2.480,6 miliarde de lei, la care trebuie adaugata valoarea mijloacelor fixe si mijloacelor banesti, de circa 500 miliarde de lei, iar datoriile bancii cifrandu-se la numai 1.909,3 miliarde de lei.
Imunitate si pentru -specialistii BNR-
Pentru a evita tragerea la raspundere a celor implicati in savarsirea unor actiuni precum cele mentionate, grupul de interese din BNR a reusit ca, in luna octombrie 2001, sa obtina emiterea unei Ordonante de Urgenta (OUG nr. 136/18 octombrie 2001), prin care se completeaza art. 26 al Legii nr. 101 – Statutul BNR – cu un nou alineat (alin. 3) prin care se absolva de raspundere civila si penala atat membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale, cat si personalul de supraveghere din BNR, in cazul in care -au indeplinit sau au omis indeplinirea cu buna credinta si fara neglijenta- a indatoririlor.
