Doi nemti in straie bizare, cu toiege la fel de stranii si palarii de veac trecut, bat, de cateva zile incoace, drumurile Romaniei, facandu-i pe oameni sa intoarca, de fiecare data, capul dupa ei. Cei doi sunt dulgheri si fac parte din Fratia Libertatii, ceva intre breasla si societate secreta. Traditia, pastrata de un secol incoace, cere ca fiecare membru al Fratiei sa faca o calatorie initiatica vreme de trei ani si o zi. In tot acest rastimp trebuie sa poarte aceleasi costume, pe care le cumpara de la croitori specializati, n-au voie sa se apropie la mai putin de 15 kilometri de casa, iar banii de cheltuiala si-i fac muncind ca dulgheri prin locurile pe unde poposesc.
Calatorie initiatica
Ruben, 24 de ani, originar din Bremen, si companionul sau Mark, 28 de ani, din oraselul Flensburg, fac parte dintr-o asociatie numita Fratia Libertatii, un amestec intre breasla de mestesugari si societate secreta. Au devenit membri ai Fratiei acum doi ani si, de atunci, potrivit traditiei, fac o calatorie initiatica departe de casa, pentru a cunoaste alte popoare si pentru a le -fura- tainele prelucrarii lemnului. In afara de Germania, au vazut Austria, Elvetia, Insulele Canare, Franta, Olanda, Polonia, Cehia si Ungaria. Fiecare are un carnetel primit de la Fratie, in care trebuie sa aplice stampilele primariilor din toate localitatile unde poposesc. -In iarna eram in Spania. Am cunoscut o unguroaica, chelnerita, care ne-a spus sa mergem si la Budapesta. Ne-a dat adresele unor prieteni de-ai ei si i-am urmat sfatul. De acolo nu stiam incotro s-o luam. Ne-am uitat pe harta si am vazut ca era vecina cu Romania. Ne-am amintit de Dracula si am decis sa venim aici-, explica Mark.
Pe jos, cu bocceluta
Mark si Ruben au intrat in Romania in 18 iunie. Au stat o zi la Oradea, dupa care au plecat la Cluj. Ca de obicei, au reusit sa gaseasca un localnic care sa-i cazeze pe gratis. -Pe cat posibil, nu dormim in hoteluri si mergem cat de mult pe jos, ca sa intram in contact cu oamenii si sa ne descurcam-, spune Ruben. Acesta este si motivul pentru care bagajul sau este pur si simplu o bocceluta: sculele de dulgher si un costum de schimb, invelite intr-o panza groasa care se agata de umar cu o curea de piele. Dulgherii liberi nu au au voie sa stea mai mult de trei luni intr-un loc. Chiar daca isi gasesc de lucru, trebuie sa-si vada de drum, pentru a respecta traditia. Vineri, 21 iunie, ei au plecat spre zona saseasca a Sibiului. De acolo, vor parcurge traseul Sighisoara – Bran – Bucuresti – Marea Neagra. Dupa Romania, Mark si Ruben vor face cunostinta si cu traditiile bulgaresti.
Cu aceleasi haine
Potrivit traditiei, dulgherii trebuie sa poarte aceleasi costume pe tot parcursul calatoriei. Le cumpara de la niste croitori specializati, din Elvetia, si sunt facute sa reziste trei ani la folosire zilnica. Costumul se compune din pantaloni bufanti de catifea raiata neagra, vesta neagra, ghete, camasa alba fara guler si palarie, tot neagra. Un dulgher trebuie sa cumpere doua astfel de costume, identice, pentru care plateste circa 5.000 de marci. Indiferent de anotimp, el nu are voie sa poarte decat costumul integral si nu-i este permis sa-si suflece manecile mai sus de cot.
Trei ani in atelier, trei ani si o zi pe drum
Istoria dulgheritului prinde contur la inceputul mileniului II al erei crestine, cand practicantii acestei meserii din orasele-state ale Italiei s-au adunat in bresle. Ulterior s-au organizat si -fratii- lor din Germania si Franta. Acum, numai in aceste doua tari se mai gasesc dulgheri -traditionali-. Dupa ce invata meseria, printr-o ucenicie de trei ani in atelierul unui mester, ei trebuie sa calatoreasca alti trei ani si o zi, pentru a strange de la alte natii secretele prelucrarii manuale a lemnului. Mark si Ruben spun ca, in prezent, doar 15 dulgheri calatoresc prin lume. Ei vorbesc o limba speciala, denumita -Rotwilsch-.
Bastoane in forma de serpi
Membrii Fratiei calatoresc cu un baston special, un fel de toiag al lui Moise, care seamana cu simbolul medicinii – sarpele rasucit pe o cupa inalta. Acest simbol provine din traditia oculta a lui Hermes, zeul calator, mesagerul divin. De altfel, cand le arata cuiva, Mark si Ruben incruciseaza bastoanele, astfel incat par a fi doi serpi incolaciti. In plus, pe paftaua centurii, cei doi au stema breslei, care cuprinde o mistrie si un compas, cele mai cunoscute simboluri masonice.
Regulile calatoriei
Periplul de trei ani si o zi prin lume cuprinde niste reguli de la care dulgherii n-au voie sa se abata o iota:
– nu au voie sa se apropie la mai putin de 15 kilometri de casa;
– isi pot vedea iubitele doar daca ele se duc sa-i intalneasca;
– in primul an de calatorie nu au voie sa iasa din spatiul de limba germana;
– in al doilea an pot merge oriunde in Europa;
– in ultimul an le este permis sa vada si alte continente;
– nu pot calatori sub insemnele Fratiei daca sunt casatoriti sau daca au copii;
– banii de cheltuiala sunt obtinuti din munca de dulgher;
– in timpul calatoriei, pentru a se putea intretine, dulgherii profeseaza in locuri bine stiute de Fratie;
Razvan Supuran (-Clujeanul-)
