Romånii fură orice începånd de la farfurii de argint care aparțin patrimoniului național, busturi făcute din bronz care aparțin marilor noștri scriitori, pånă la locomotive. Potrivit site-ului Poliției Romåne, la capitolul obiecte furate găsim pe primul loc nu mai puțin de șase locomotive și un locomobil. Astfel, cele șase locomotive care sunt susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural național au fost exportate ilegal în diferite țări cum ar fi Austria, Germania, Slovacia și Serbia, iar procurorii hunedoreni cercetează în acest caz o societate comercială care ar fi înstrăinat aceste bunuri.
Valoarea estimativă a prejudiciului este 158.000 de euro, iar la momentul furtului anchetatorii susțin că locomotivele se aflau în stare foarte bună.
La capitolul statuete și obiecte care au aparținut marilor noștri scriitori, romånii dau dovadă că au o slăbiciune pentru George Coșbuc. Astfel că au furat un scaun care a aparținut marelui poet, un tablou care a avut ca inspirație poezia „Mama“ a aceluiași scriitor, dar și un bust al acestuia făcut din bronz. La acest capitol, valoarea prejudiciului nu ne-a putut fi prezentată avånd în vedere că aceste obiecte fac parte dintr-un dosar pe care procurorii nu l-au trimis încă în instanță. În aceeași situație se află și busturile lui Ion Luca Caragiale, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Cincinat Pavelescu, Panait Istrati. Toate aceste statui sunt făcute din bronz și, pe långă valoarea metalului în cauză, ele sunt inestimabile pentru patrimoniul nostru.
Tacåmurile au reprezentat o țintă pentru romåni în special în anul 2003, cånd două căni din secolul XVII făcute din cositor, două farfurii din același secol făcute din argint și două pahare din același metal au fost furate. Însă farfuria, care cåntărește 3 kilograme, este din argint și este obiect decorativ, a fost furată în 2001 și nu a fost găsită nici pånă în zilele noastre. Interesați de metale valoroase, hoții romåni au reușit să sustragă în 2006 și o cutie a milei, care era de fapt un chivot suflat în aur și plin de pietre prețioase. De altfel, romånii au arătat că au o apetență pentru obiectele religioase, fie ele chivoturi sau diferite crucifixuri, care, pe långă faptul că erau suflate în diferite metale prețioase, aveau încrustate și pietre cu o valoare imensă.
Însă romånii nu fură numai lucruri făcute din metal, ci și cărți și manuscrise foarte vechi. Un astfel de exemplu îl constituie cartea „Apostolul“, care a fost tipărită în 1704 și a fost furată în anul 2002. Cartea este scrisă cu litere chirilice, a avut 160 de pagini, însă ultimele 20-30 dintre acestea s-au deteriorat, iar pe prima filă există o dedicație făcută de Pahomie de la Roman: „Către Biserica din Gledin spre pomenirea părinților mei“.
Anul 2004, cel mai productiv pentru hoți
Peste 100 de obiecte succeptibile că fac parte din patrimoniul nostru național au fost furate în 2004. Printre aceste obiecte se află 17 brățări din aur alb de 14 karate majoritatea și care cåntăresc între 50 și 100 de grame. De asemenea, tot la capitolul obiecte furate în 2004 figurează și 26 de ceasuri, majoritatea din aur și foarte vechi. Tot în același an, hoții au arătat că au o pasiune pentru obiectele vechilor daci, astfel că au furat peste 10 aplici făcute din argint și a căror vechime bate undeva spre 2.000 de ani. Tot de la daci, romånii au furat în 2001 și trei brățări din aur care de altfel nu au fost găsite nici după 9 ani de la dispariția lor. Muzeele au fost și ele de altfel o pradă pentru hoți, astfel că din Muzeul Banatului din Timișoara aceștia au sustras nu mai puțin de 16 statuete făcute tot de strămoșii noștri daci. De altfel, hoții au călcat și situri arhelogice, unul dintre acestea fiind prădat de 16 piese. În acest caz este vorba despre diferiți idoli preistorici. Mai exact, obiectele furate sunt diferite statui, destul de micuțe, avånd în general cåțiva centimetri, dar foarte vechi, fiind datate în timpul epocii neolitice, adică acum 5.000 de ani.
În 2005 s-au șterpelit cele mai multe icoane
Hoții romåni au demonstrat că pot prăda Casa Domnului, fără să le fie prea teamă de o eventuală pedeapsă divină, astfel că în anul 2005, din cele peste 80 de obiecte furate, aproape jumătate erau icoane. Dar nu orice fel de icoane, ci unele foarte vechi, datate din anii 1800 care nu aveau pietre prețioase, însă care pentru patrimoniul nostru au o valoare inestimabilă. Tot la capitolul obiecte religioase s-a remarcat anul 2008, cånd din cele peste 30 de obiecte furate 8 dintre acestea erau diferite cruci încrustate cu pietre prețioase.
Cel mai vechi furt s-a petrecut acum 32 de ani
Două tablouri a căror valoare nu a putut fi menționată de către procurori deoarece dosarul nu a fost încă trimis în judecată au fost furate în 1978. Este vorba despre tabloul intitulat „Calul Troian“, ulei pe pånză, executat de pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (1530-1593). Opera este înscrisă în patrimoniul cultural național, fiind o compoziție alegorică. Iar cel de-al doilea tablou furat în aceeași zi este intitulat „Tăierea pruncilor de către soldații regelui Irod“, ulei pe pånză, executat de pictorul italian Giovani Tiepolo (1696-1770). Și tot la capitolul tablouri, romånii au ținut să arate că au simțul frumosului și că le plac femeile, astfel că au furat și trei nuduri. Primul tablou este făcut cu un simplu creion, era puțin deteriorat și are o valoare inestimabilă. Cel de-al doilea reprezintă un nud de fată, bust, cu părul lung despletit și atårnånd pe spate. Iar ultimul tablou din seria de nud reprezintă o fată dezbrăcată care se spăla, fiind aplecată peste un lighean, cu părul roșcat, prins în coc. Despre toate aceste obiecte care fac parte din patrimoniul nostru cultural, Raluca Seucan, purtătorul de cuvånt al Inspectoratului General al Poliției Romåne, ne-a declarat că ele au un statut special. Astfel, în cazul în care infractorul a fost prins însă bunul nu a fost găsit, obiectul în cauză rămåne în urmărire generală pånă cånd va fi depistat. De asemenea, sursa citată ne-a mai declarat că pånă în momentul de față Poliția Romånă a găsit 12 brățări dacice, în urmărire rămånånd numai trei. Brățările în cauză pot fi vizionate la Muzeul Național de Istorie.
