Intre cartiere rezidentiale, cladiri si spatii de birouri in stil occidental, parcari subterane si mall-uri care mai de care mai fitoase, elementele de rusticitate ale Bucurestiului se mai pastreaza si acum parca neatinse de inceputul de modernizare a unei capitale care se vrea a fi europeana. De la constructiile in stil brancovenesc si monumentele de inceput de secol XX pana la casele targovetesti cu pridvor, care trimit cu gandul la vremurile lui nenea Iancu, de la abundenta de targuri folclorice si pana la pastrarea unei traditii neaose romanesti in carciumile in care strainul e fascinat de taraful de lautari si traditionalul joc al perinitei, ultimele palpairi ale Bucurestilor vechi mai fascineaza si acum ochiul iubitor de frumos si originalitate.
Reconstituirea unui traseu targovetesc
-De-o parte, panou decorativ reprezentand taranci imbracate in port de sarbatoare, ciobani si turme de oi, de cealalta parte, gard de uluca cu poarta taraneasca din lemn sculptat si cladire in stil neoromanesc. Pentru odihna, o banca de piatra cu reliefuri in stil brancovenesc.- – Ioana Popescu, director Cercetare – Muzeul Ţaranului Roman
Daca ar fi sa reconstituim traseul pe care il parcurge orice strain care intra in Bucuresti prin Aeroportul International Henry Coanda, imediat ce acesta va trece de portiunea asa-zis impersonala (cu hipermarketuri, benzinarii, tablouri si afise publicitare, imagini cu care e de mult familiarizat), el va parcurge un traseu neaos romanesc, cu cladiri si monumente de inceput de secol XX, cu muzee si case in stil vechi, traditional. Odata cu intrarea in Bucurestiul propriu-zis, printre primele -obiective- care i se dezvaluie si care-i vor atrage, inevitabil, atentia sunt, practic, cele doua -monumente- de autentic ruralism: fantana Miorita si vila Minovici. Trimitand cu gandul la balada al carei nume il poarta – moment emblematic din istoria folclorica a poporului roman – impodobita cu scene cu ciobanasi, turme de oi si taranci imbracate in costume populare, fantana Miorita a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu, fiind considerata, in prezent, monument istoric. O a doua constructie reprezentativa pentru perioada de inceput de secol XX, vila Minovici – proiectata de Cristophi Cherchez si construita in 1905, in cel mai autentic stil popular, dupa modelul culelor oltenesti. Devenita in 1916 Muzeul de Arta Populara -Doctor Nicolae Minovici-, deschis ca primul Muzeu de Arta Nationala din Bucuresti, vila Minovici avea sa fie, in 1936, donata statului de proprietarul ei, doctorul Nicolae Minovici (impreuna cu o intreaga colectie de arta populara).
Urmand traseul care conduce spre centrul Capitalei, turistul aflat in trecere descopera la intrarea in parcul Herastrau alte elemente care incearca sa reinvie aerul muntenesc. Este vorba de doua siruri paralele de cariatide, care reproduc aceeasi taranca in port popular si prin havuzul central -impodobit -cu capete de berbeci, in relief. Dupa parcul Herastrau, urmeaza in ordine alte doua cladiri repezentative pentru Bucuresti (Muzeul Satului si Muzeul Ţaranului Roman) si cateva imobile in stil neoromanesc, al caror sir se rupe intrucatva odata cu intrarea pe Calea Victoriei.
-Nostalgia ruralului poate fi identificata la nivel vizual prin simpla observare a balcoanelor transformate in curti pe verticala: acolo se concentreaza florile de gradina, spatiile de depozitare a conservelor, acolo se cresc, vai, gainile!… in timp ce pe stradutele inguste, pavate cu piatra cubica mai circula si acum carutele.- – Ioana Popescu, director Cercetare – Muzeul Ţaranului Roman
Trecand cu vederea impunatoarele office-uri din centrul Capitalei sau cladirile care amintesc de era comunista (Casa Scanteii, Casa Poporului), mai toate cartierele Bucurestiului par a pastra micul lor colt de rusticitate. Inca mai exista in Capitala stradute inguste, ferite de agitatia cotidiana, pavate cu piatra cubica, pe care mai circula si acum carute trase de cai. In aceste locuri ferite mai exista case vechi, cu veranda ori cu foisor, inconjurate de gradini cu pomi fructiferi si chiar vita de vie, cu anexe tipice gospodariilor de la tara, care te proiecteaza in vechiul targ al Bucurestilor. Bisericutele vechi, construite in stil muntenesc (locurile in care mergeau odinioara targovetii Bucurestiului), dar si cele de data recenta – proiectate in aceeasi maniera taraneasca – completeaza un univers patriarhal, in care parca si cladirile impunatoare construite recent sunt domesticite de florile si arbustii ornamentali care -paveaza- intrarile aparent somptuoase.
Targurile folclorice – dovada pastrarii traditiilor
Targurile populare, care aduna mestesugarii din toata tara, sunt inca o dovada a faptului ca Bucurestiul patreaza traditiile. Indiferent de profilul targurilor (fie ca este vorba de cele organizate cu ocazia marilor sarbatori – Martisor, Florii, Sfantul Nicolae ori de alte manifestari ocazionale – Targul Crucerilor ori Targul Minoritatilor), acestea au ramas printre cele mai autentice manifestari folclorice, care demonstreaza ca traditia se pastreaza in toate zonele Romaniei. -Atat in muzeele etnologice, cat si in mall-urile din oras, se desfasoara cu frecventa mare si afluenta de public targuri folclorice, a caror cerere continua sa fie foarte mare, in ciuda inflatiei de oferta. Pentru centrele culturale romanesti din strainatate si pentru evenimentele europene politice si culturale cu participare romaneasca sunt comandate in tara expozitii si manifestari preponderent folclorice-, sustine Ioana Popescu, director Cercetare la Muzeul Ţaranului Roman.
Bunaoara, numai la Muzeul Ţaranului Roman – una dintre institutiile care organizeaza, periodic, astfel de manifestari, anul acesta s-au inregistrat nu mai putin de 20.006 vizitatori doar la primele doua targuri. In urma unui sondaj facut in luna martie anul curent, a reiesit ca exista un public fidel, care revine periodic la manifestarile organizate de muzeu, doar 21% din cei chestionati dovedindu-se a fi aici pentru prima data. Explicatia privind numarul mare de vizitatori ar fi aceea ca asemenea evenimente se fac de ani de zile, iar publicul le asteapa si le anticipeaza chiar inainte de a fi anuntate.
Strainii se dau in vant dupa carciuma cu lautari si mititei
Carciuma tipic romaneasca (ce e drept, nu atat de autentica precum era pe vremuri) reprezinta un alt element care confera Capitalei un aer rustic. Cautate de orice strain care viziteaza Romania, carciumile vechi ale Bucurestiului au devenit deja locatii renumite peste hotare. Unice in Europa, carciumile cu specific traditional romanesc, in care turistul gaseste tarafuri de lautari, chelneri imbracati in costume populare sau mese acoperite cu stergare, au devenit un fel de carte de vizita a Capitalei. Aerul rustic al acestora (poarta maramureseana sau ardeleneasca si caruta specifica inceputului de secol, postata in apropierea portii) se simte inca de la intrare, iar celelalte elemente traditionale reconstituie o atmosfera fascinanta, care duce cu gandul la satul romanesc. -Strainul e innebunit sa-i asculte pe lautari, sa vada calusarii si, mai ales, sa fie scos la perinita. Vrea vin romanesc pe care sa-l bea din ulcica, <bucate> din porc, mititei sau vanat de caprioara si urs-, sustine Sorin Oprea, managerul uneia dintre cele mai apreciate carciumi traditionale din centrul Bucurestiului, acesta adaugand ca proportia clientilor este de 80% straini si doar 20% romani.
