Decedat la 6 mai 1961, si nascut la 9 mai 1895. Ordinea principalelor evenimente care marcheaza existenta poetului pare ca ordoneaza starile sufletesti pe care a dorit sa le creeze tuturor celor care l-au citit; orice tristete va fi urmata, in final, de o bucurie…
Medicii Elena si Leon Daniello l-au cunoscut indeaproape pe Blaga, avandu-l ca pacient. Despre relatia indeta pe care au avut-o cu poetul, ne vorbeste acum Elena Daniello (foto).
Prietena poetului
Pe strada Mihai Eminescu din Sibiu se afla o casa veche, boiereasca, in care poetul si scriitorul Lucian Blaga a intrat de multe ori. Era prieten apropiat al sotilor Daniello si, in acelasi timp, si pacientul lor. Acum,
la venerabila varsta de 95 de ani, Elenei Daniello i se pare ca timpul a trecut prea repede de cand a ramas singura. Perioada de prietenie cu Blaga a fost, in schimb, presarata de un farmec aparte.
-Cum l-am salvat eu de la sinucidere-
Elena Daniello s-a nascut in 1910, in localitatea Bretcu, de langa Targu Secuiesc. Facultatea de Medicina a inceput-o la Paris si a terminat-o la Cluj, dupa care a facut un an de specializare in stomatologie. S-a casatorit la 23 de ani cu Leon Daniello, medic ftiziolog, profesor universitar la Facultatea de Medicina din Cluj si unul dintre fondatorii Clinicii de Boli Pulmonare. -Am vrut sa raman asistenta unui profesor de la medicina, dar sotul meu i-a spus ca, daca ma primeste, nu va mai sta cu el de vorba. Leon ar fi vrut sa fiu tot timpul acasa, la dispozitia lui, sa ma comande. Dar m-am angajat ca medic stomatolog benevol-, marturiseste Elena. In perioada 1940-1945, cand Universitatea clujeana s-a mutat la Sibiu, in urma ocupatiei maghiare, Leon, fiind profesor, a trebuit sa se mute si el, cu intreaga familie. Acolo l-a cunoscut Elena pe Blaga: -Aveam un cabinet stomatologic si Blaga a venit la mine, ca i s-a rupt un dinte din fata. Zicea ca-i vine sa se sinucida, pentru ca in seara respectiva avea rendez-vous cu o cucoana care venea special pentru el. I-am zis ca il ajut eu sa nu se sinucida. Pana seara, i-am terminat lucrarea si a plecat fericit. Nu ne vazusem pana atunci, dar ne stiam, caci auzisem unul de celalalt. Amandoi faceam parte din highlife-ul societatii. Apoi, dupa ce am stat de vorba, si-a dat seama ca, printre alte femei, eu sunt mult deasupra, cunosteam literatura, citeam mult-, sustine Elena. -La Sibiu aveam o prietena comuna, Livia Armeanu, care era din Sebes. Ea il cunostea mai bine. Noi doua si cu Viorica, o alta prietena, eram <trifoitele>, asa ne zicea Blaga pentru ca eram cele trei prietene bune ale lui-.
Duminicile din gradina de pe Donath
Dupa razboi, familia Daniello, impreuna cu Lucian Blaga, s-au intors la Cluj, poetul fiind si el un renumit profesor universitar de filosofie. -Tatal lui Lucian avea in pod, la Lancrim, satul sau natal, o intreaga biblioteca de filosofie si, copil fiind, acolo isi petrecea Lucian timpul. Cred ca de acolo a prins pasiunea pentru filosofie-. Conform spuselor doamnei Daniello, Blaga statea in chirie pe strada Cometei, din Andrei Muresanu. De fapt, toata viata a stat in chirie, nu a avut o casa a sa. -Cand venea la mine la cabinet, mai ieseam afara, in curte si beam cafele. Lui ii placea tare mult cafeaua. La pranz, Blaga manca la o cantina particulara, insa la cina il opream de multe ori. Mai ales ca venea cateodata rupt de foame, zicandu-mi: <Elena, n-am mancat nimic, ca asa mancare proasta a fost la cantina…>. Acasa nu manca. Sotia sa, Cornelia, nu gatea-, mai povesteste batrana doamna. Prietenia dintre Blaga si Elena s-a consolidat pe parcurs. Duminicile si le petreceau in gradina familiei Daniello, de pe strada Donath. -Era foarte placut, ca stateam pe jos, pe o patura, si Blaga avea tot felul de povesti din calatoriile sale in strainatate. Era un om foarte fin si foarte atent, un adevarat gentleman, care nu putea sa jigneasca pe nimeni niciodata. El era calm si imi transmitea acest lucru, de fiecare data cand ma vedea nervoasa, reusea sa ma calmeze. Cu Veturia Goga, de la Ciucea, o mare personalitate, care a murit, era ruda. Si eu o cunosteam, astfel ca mergeam si mancam impreuna sarmalute in foi de vita si torturi foarte bune, facute de Anica, femeia mea de serviciu-.
Relatiile cu sotia lui Blaga nu au fost la fel de bune
Cornelia, sotia lui Blaga, nu participa niciodata la iesirile in gradina de pe Donath si o singura data a onorat invitatia la cina. -A fost o prietenie intre familii, dar mai mult Lucian a fost legat de noi, decat sotia lui. Ea era mai retrasa si prea comoda ca sa se deplaseze pana aici, cu el. Cornelia a fost ca si mine, medic stomatolog, dar nu a lucrat, o intretinea sotul. La Lancram, traieste o nepoata a lui Blaga, care a facut un arbore genealogic al familiei.-
Despre Cornelia a mentionat ca nu a facut niciodata mancare. -Intr-adevar, ei nu-i placea sa lucreze, sa iasa sau sa se distreze. Eu i-am spus un singur lucru, cand ne-am plimbat odata impreuna: <Cornelia, o sa auzi lumea vorbind. Daca o sa ai ceva neplaceri, sa-mi spui mie>. Pentru ca mie mi s-au scos destule vorbe. Lumea e invidioasa si daca te vede de trei ori cu cineva, a patra oara trebuie sa te barfeasca-, adauga Elena. In schimb, sustine ca nu a fost omul care sa alerge vreodata dupa barbati, -eventual alergau ei dupa mine-. Nici relatia cu fiica familiei Blaga, Dorly, nu era prea stransa: -E la Bucuresti acum, dar nu ne-am inteles bine niciodata, i se pare ca nu sunt destul de doamna pentru familia ei-.
Viata de artist
De fiecare data cand avea probleme cu dintii, Blaga apela la Elena. Cand il suparau plamanii, Leon Daniello era medicul sau. In 1961, Lucian Blaga a facut un infarct si a murit la o clinica din Cluj. -Am fost foarte necajita, doi ani am purtat doliu dupa el, dar pot sa port si zece, ca tot nu vine inapoi. Intr-o vreme, a fost foarte nenorocit, il dadusera afara din toate partile, pentru ca nu voia sa treaca la comunisti. De la facultate a fost dat afara din invidie, eu asa cred. Ajunsese muritor de foame. Apoi, intr-o vreme, a lucrat ca bibliotecar. Si acolo era exploatat, fiind pus sa care teancuri de carti din magazie-.
In prezent, in Cluj-Napoca sunt putini oameni care au avut onoarea sa-l cunoasca pe Lucian Blaga. -Stiu ca a fost mult timp prieten cu nevasta unui preot, Muresan, si ea scria versuri, dar acum respectiva familie a plecat in America. Blaga cunostea toata protipendada din Cluj, avea un cerc de prieteni, acum nu stiu ce sau cati clujeni mai sunt care sa-l fi cunoscut-, adauga Daniello.
Lucian Blaga se naste la 9 mai 1895, la Lancram, intr-o familie de preoti. Copilaria lui sta, dupa cum el insusi marturiseste, -sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului-, neputand sa vorbeasca pana la varsta de 4 ani. In 1909, dupa moartea tatalui sau, familia se muta la Sebes, acesta fiind si anul cand Lucian Blaga debuteaza. Pana in 1917, urmeaza cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu. In 1920, isi ia doctoratul in filosofie la Facultatea de Filosofie din Viena. Un an mai tarziu, incepe o intensa activitate publicistica si primeste premiul Adamachi al Academiei Romane. In 1936, este ales membru al Academiei, iar in anii urmatori este transferat la Legatia Romana din Berna ca si consilier de presa, ajungand chiar ministru in Portugalia. In 1939, devine profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu, in anii ce au urmat dictatului de la Viena. Din 1948, indepartat de la catedra, lucreaza in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei. Din anii *50 si pana la moarte, lucreaza ca bibliotecar, in 1954 fiind numit director adjunct al Bibliotecii Academiei. In 1960, este internat la un spital din Cluj, iar la 6 mai 1961, Lucian Blaga moare, fiind inmormantat chiar de ziua lui, pe 9 mai.
Construirea salii de sport langa mormantul lui Blaga, contestata la Cluj
Festivalul International -Lucian Blaga- a debutat, joi, la Cluj-Napoca, cu luari de pozitie ferme si critici la adresa ministrului culturii, legate de construirea unei sali de sport langa mormantul lui Lucian Blaga din Lancram, informeaza -Ziarul clujeanului-, preluat de agentia Mediafax.
Printre cei care si-au exprimat punctele de vedere, s-au numarat: fiica poetului, IPSS Bartolomeu, Emil Boc, Marta Petreu si Ion Vartic.
Autoritatile locale au decis insa continuarea constructiei pe actualul amplasament, pentru ca -nu exista fonduri pentru mutarea ei-, dupa cum a declarat pentru cotidianul citat primarul din Lancram, Alexandru Dancila.
Dorli Blaga s-a declarat intristata de ceea ce s-a intamplat in ultimul an. -Lucian Blaga a fost periodic lovit, inca din 1945, incepand cu Lucretiu Patrascanu si culminand cu Miron Constantinescu, acesta, la implinirea a 75 de ani de la nastere, organizand un simpozion in care incercat sa desfiinteze opera tatalui meu-, a afirmat ea. Fiica poetului considera ca testamentul spiritual al tatalui ei a fost incalcat cu -nesimtire-, atat de fostii gurvernanti, cat si de cei actuali.
Scriitoarea Marta Petreu, cea care a initiat anul trecut protestul intelectualilor fata de construirea salii de sport, langa cimitirul din Lancram, a facut un scurt istoric al situatiei.
-Anul trecut, dupa protestul nostru, fostul ministru al culturii, Razvan Theodorescu, s-a deplasat la Lancram si a venit cu un fel de solutie: retezarea a cinci metri din inaltimea salii. Actualul ministru, Mona Musca, a declarat, la randu-i, ca testamentul lui Blaga nu poate fi un argument legal. Ea a recunoscut insa ca hala nu are avizele legale necesare (cel mai important fiind cel din partea Comisiei Monumentelor Istorice – n.r.). Pentru intrarea in legalitate, dansa a recomandat insa solicitarea avizelor lipsa-, a spus Marta Petreu, care apreciaza ca, in acest caz, Mona Musca nu s-a manifestat ca un ministru al culturii, ci ca unul al transporturilor.
-Incercati sa va imaginati ca in Germania s-ar construi o sala de sport, o hala, langa mormantul lui Goethe-, a spus Marta Petreu, care a -botezat- actuala constructie -monstrul din Lancram-.
Intr-o vizita facuta in 1957 in satul natal, Lucian Blaga si-a ales singur locul si pozitionarea mormantului.
-Cand am prezentat memoriul semnat de intelectuali, prin care se cerea mutarea salii, ne-a fost prezentat un alt memoriu, al localnicilor, prin care se cerea construirea salii-, a spus Ion Vartic. El considera ca intoarcerea -oamenilor muncii- impotriva intelectualilor este o practica mostenita de la comunisti.
-Odihna lui Blaga este grav tulburata-, a afirmat, la randul sau, IPSS Bartolomeu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului. El a adaugat ca nu poate interveni direct, pentru ca Lancramul nu este in -parohia- sa, insa se va alatura celor care sustin mutarea constructiei.
Primarul Clujului, Emil Boc, a explicat ca, intr-o situatie in care lipsesc avizele necesare unei constructii, un primar are doua solutii: fie cere indeplinirea demersurilor pentru obtinerea avizelor respective, fie decide demolarea salii si amplasarea ei in alta parte.
Decizia autoritatilor locale a fost de a continua constructia. -Pe 21 aprilie, la Sovata, s-a intalnit Comisia Regionala a Monumentelor Istorice, al carei aviz ne lipsea, care ne-a transmis ca lasa la latitudinea autoritatilor locale luarea unei decizii. Am discutat si la Prefectura Alba si am hotarat sa continuam constructia salii pe actualul amplasament, pentru ca nu exista fonduri pentru mutarea ei in alt loc-, a declarat primarul din Lancram, Alexandru Dancila.
Sala de sport amplasata in imediata apropiere a mormantului lui Blaga a starnit controverse inca de anul trecut, cand o serie de intelectuali si rude ale poetului s-au exprimat impotriva -desfigurarii- si -profanarii- cimitirului din Lancram.
In urma cu o luna, peste 250 de oameni de cultura din tara si strainatate au adresat autoritatilor un nou protest fata de ridicarea salii de sport in apropierea cimitirului din Lancram. Semnatarii – printre care se numara Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Emil Hurezeanu, Nicolae Manolescu, Andrei Plesu, Horia-Roman Patapievici, Octavian Paler, Mihai Maniutiu, Nicolae Breban, Constantin Balaceanu-Stolnici, Zoe Dumitrescu-Busulenga si Victor Rebengiuc – au cerut demontarea constructiei si mutarea ei pe un alt amplasament.
Mormantul lui Lucian Blaga, realizat in 1963 de sculptorul Romul Ladea, este monument istoric de patrimoniu, figurand la pozitia AB-5664/01D0013 pe lista acestor monumente, afisata pe site-ul Ministerului Culturii. Legea monumentelor istorice prevede: -pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protectie, prin care se asigura conservarea integrala a monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural-. Aceeasi lege precizeaza ca monumentele istorice si zonele lor de protectie trebuie sa fie evidentiate in planurile urbanistice generale si in toate celelalte documentatii de urbanism. Pentru mormantul lui Blaga, in planul de urbanism general este prevazuta o asemenea zona de protectie.
In mod normal, orice constructie in preajma unui monument trebuie sa aiba un aviz special de la Comisia Monumentelor Istorice. In graba lor de a pune in practica ideile guvernului Nastase, autoritatile au -uitat- de acest aviz, iar Ministerul Culturii nu s-a obosit sa sesizeze si sa pedepseasca ilegalitatea.
