Este deținută de mai bine de 9 ani, mai are de ispășit aproape încă pe atåt pentru omor deosebit de grav și pe timpul detenției a fost una dintre femeile care a croit robe pentru magistrați. Deținuta B.C. are în momentul de față 30 de ani și este închisă la Penitenciarul de femei Tårgșor din 2001, cånd a fost condamnată la 20 de ani închisoare pentru omor deosebit de grav. Motivul crimei, aproape șocant: în anturajul ei asemenea fapte se comiteau frecvent, astfel că nu i-a fost greu să omoare. Printre programele puse la dispoziție de închisoare pentru ca femeile private de libertate să se specializeze în diferite meserii a fost și cel de croitorie. Numai că aici, ca o ironie a sorții, deținutele nu croiau numai haine, ci și robe pentru magistrați. B.C. a decis să participe și ea la un astfel de program și a ales croitoria pentru că i-a plăcut să muncească. Un alt motiv pentru care deținuta a aderat la acest program a fost acela că muncind putea obține o scădere a pedepsei. „Nu era singurul program pe care penitenciarul îl pune la dispoziție, dar era cel mai creativ și puteam învăța multe, care mi-ar fi fost de folos și în viitor“, ne-a declarat femeia. Aceasta a adăugat că încă din prima clipă cånd a croit prima robă de judecător nu a avut nicio retincență, chiar dacă ea însăși a fost condamnată de niște magistrați. Ea a adăugat că „nimeni nu este vinovat de ceea ce eu singură am ales să fac“.
Robe pentru magistrați
Cåt a lucrat la fabrica de confecții a realizat nu mai puțin de 1.000 de robe de judecător. Avånd în vedere că noi avem în jur de 5.000 de judecători am putea spune că această deținută a îmbrăcat o cincime dintre aceștia.
De asemenea, deținuta în cauză „a cåștigat“ de pe urma fabricării robelor de magistrați scăderea a aproximativ 30 de zile din detenția pe care o are de executat. Ea a adăugat că dacă fabrica (n.r. – care aparținea Regiei Autonome Multiproduct) nu s-ar fi închis, fapt care s-a întâmplat în urmă cu aproape un an și jumătate, cu siguranță ar mai fi muncit acolo.
Cu toate acestea, femeia a decis să participe și la alte programe educative, astfel că în momentul de față pedeapsa îi este redusă cu nu mai puțin de 623 de zile, ceea ce înseamnă că va ieși de după gratii cu aproape doi ani mai devreme decåt îi era stabilită pedeapsa.
Reprezentanții instituției au precizat, pentru ziarul „Curentul“, că dosarul deținutei urmează să fie discutat în comisia de eliberare condiționată, cel mai devreme în data de 24.12.2014. De altfel, sursa citată a mai explicat că în momentul de față femeia este implicată în continuare în activități educaționale, realizează traduceri și este în trupa de teatru a penitenciarului.
Trei femei sunt viețașe
Reprezentanții Penitenciarului au mai precizat pentru ziarul „Curentul“ că la Tårgșor își ispășesc pedeapsa nu mai puțin de 570 de femei private de libertate. Dintre acestea, trei au primit cea mai severă pedeapsă existentă în Codul Penal, respectiv detenția pe viață. Penitenciarul Tårgșor este profilat să dețină condamnate definitiv indiferent de categorie și pedeapsă, tinere între 18-21 ani și minore, precum și condamnate la închisoare sau arest preventiv pånă la terminarea afacerilor judiciare în județele Prahova și Dåmbovița, potrivit site-ului instituției.
Programele pe care Penitenciarul Tårgșor le pune la dispoziția deținutelor sunt diverse și includ de la alfabetizare pånă la educație pentru sănătate. Astfel, potrivit reprezentanților instituției, sunt nouă programe: alfabetizare, educație civică, cenaclu literar, terapie ocupațională, atelier de pictură, program de inițiere pe calculator și educație pentru sănătate. Cel mai complex program însă este atelierul de teatru care, pe långă trupa care joacă în diverse piese, are și o trupă de teatru de păpuși.
Penitenciarul-fostă manăstire
Din diferite date culese, precum și din registrul istorico-tehnic al domeniilor militare, a reieșit faptul că o parte a clădirilor Penitenciarului Târgșor au fost construite în anul 1857 de egumenul Rovin, pentru Mănăstirea Crângul Teiului. În anul 1864, călugării au părăsit clădirile care au fost transformate în pulberărie a armatei, iar în 1882, ca urmare a unei revolte militare, I.C.Brătianu a dispus transformarea pulberăriei în închisoare militară. În perioada 1882-1948, în această închisoare au executat pedepse privative de libertate deținuți condamnați pentru infracțiuni cu caracter militar. Ulterior, din 1948 până în 1952, în penitenciar au executat pedepse deținuți politici. Din luna mai 1954, acest penitenciar a fost destinat numai pentru femei deținute de drept comun. Din pricina faptului că edificiile în care erau cazate deținutele nu mai corespundeau, în 1970 s-a demolat locul de deținere propriu-zis și s-au construit actualele secții I și II. Între anii 1973-1975 s-au construit secțiile III și IV. Cele două clădiri asigură o capacitate de 6 metri cubi pentru 754 deținute, potrivit site-ului instituției.
Roba magistraților datează din anii 1300
Deși acum pare ciudat, judecătorii au început să poarte robe și peruci, pentru a se remarca pe stradă, după cum precizează site-ul judiciary.gov.uk. Actualele robe ale Înaltei Curți din Anglia sunt constituite dintr-o robă lungă și o capă care acoperă umerii – au fost stabilite mai mult sau mai puțin în timpul lui Edward III (1327-1377). Materialul pentru aceste robe a fost oferit direct de Casa Regală și includea hermină, tafta și mătase. Culorile erau violet pentru iarnă și verde pentru vară, cu o eșarfă pentru cei mai buni. Mențiunile privind datarea robelor verzi sunt din 1534. Ghidul privind robele de judecători datează din 1635. Acesta nu introducea noi costume, ci doar stabilea când și unde trebuie purtate aceste robe. Astfel că, după 1635, actualele robe ale judecătorilor sunt negre acoperite cu o blăniță de diferite culori în funcție de anotimp. La noi în țară, obligația de a purta robă a fost stabilită în 1864, iar existența acesteia a fost motivată prin faptul că „trebuia asigurată solemnitatea procesului“.
