Centrele istorice din marile orase sunt in aceeasi situatie din 1989: supuse degradarii, preluate abuziv sau refacute superficial. Se pare ca edilii au avut alte prioritati, iar atunci cand si-au manifestat totusi interesul pentru rezolvarea acestei probleme, s-au impiedicat de lipsa banilor.
In Capitala unei Romanii care vrea sa intre din luna ianuarie a anului urmator cu acte in regula in Europa, sediile de banci sau de birouri au aparut cu nonsalanta printre catedralele secolelor trecute, case vechi sau strazi pavate in piatra. Centrul istoric al Bucurestiului a devenit astfel un amestec discrepant intre cladiri cu termopane, gresie si faianta, statui de cateva sute de ani si foste castele medievale. De cativa ani insa, municipalitatea bucuresteana si-a propus sa faca ordine in avantul arhitectural si s-au pus la cale planuri de dezvoltare urbanistica.
Istoria -Micului Paris-
Bucurestiul este in atentia arhitectilor din anul 1943, cand s-a realizat primul proiect de conservare a centrului istoric, dar de-abia anul trecut au inceput lucrarile de reabilitare. Cladirile nu au fost renovate pana acum, 80% din ele fiind preluate abuziv sau lasate in paragina. In momentul in care s-au pus in aplicare planurile de renovare, au aparut si primele conflicte: pentru a se putea lucra in conditii de securitate, circulatia trebuia oprita, iar comerciantii au protestat la acel moment, pentru ca nu-si puteau aproviziona spatiile comerciale. Universitatea de Arhitectura si Urbanism -Ion Mincu- a castigat posibilitatea de realizare a unui -Plan Urbanistic Zonal pentru centrul istoric al Bucurestiului-, finantat din bugetul local. In prezent, in zona istorica a Bucurestiului locuiesc circa 9.500-10.000 de persoane, dintre care aproximativ 5.000 ocupa spatii fara a avea domiciliul in Bucuresti. Cei care locuiesc ilegal in cladirile considerate monumente istorice nu numai ca sunt prea putin interesati de restaurarea acestora, ci contribuie intr-o masura insemnata la degradarea continua a imobilelor. Solutia, spun autoritatile, este singura legala in aceasta situatie: cei care nu au domiciliul in Bucuresti, ci in alta localitate, vor fi evacuati, chiar daca locul lor de munca este in Bucuresti. Cei care locuiesc in imobilele respective si au domiciliul in Bucuresti, dar in alta zona, vor intra in atentia autoritatilor pentru a li se pune la dispozitie o locuinta.
In afara de cladirile care sunt ocupate ilegal, sunt si cladirile proprietate a persoanelor fizice, care nu le pot reface pentru ca administratia nu a refacut pana acum infrastructura zonei: sistemul de apa si canalizare, strazile.
Schimbarea la fata
Conform prognozelor emise de specialisti, in cativa ani, centrul istoric al Capitalei ar trebui sa arate asa cum este centrul istoric al oricarui alt oras european. Cel putin aceasta este intentia autoritatilor, care se grabesc sa puna in practica un proiect de revitalizare a centrului istoric al Capitalei. Primul pas a fost facut cand municipalitatea a decis inchiderea zonei istorice pentru circulatie. Urmatorul pas va fi facut cand toti cei care locuiesc ilegal in cladirile din aceasta arie vor fi evacuati. Se pare ca deja exista o hotarare de guvern prin care s-au alocat 8 milioane de dolari pentru acest proiect. Din acestia, 7 milioane 200 de mii de dolari vin direct din bugetul pe care-l are la dispozitie guvernul, iar restul provine de la o organizatie non-guvernamentala internationala.
Refacerea identitara a municipiului Bucuresti
O alta problema, pe putin la fel de importanta, este legata de activitatile comerciale care se desfasoara in acest spatiu. Conform unui studiu efectuat de reprezentanti ai societatii civile, se pare ca agentii economici care deruleaza afaceri in aceasta zona au avut pierderi de pana la 90 la suta. In baza aceluiasi studiu, a reiesit faptul ca, in viziunea multor comercianti, zona ar trebui sa fie pentru -toate buzunarele-, jumatate din cei intervievati spunand ca o mixtura a functiilor – zona de distractii, cumparaturi si circuit cultural – este potrivita. Daca in zonele istorice din marile orase europene suntem obisnuiti sa gasim buticuri, cafenele si tot felul de spatii comerciale, nu acelasi lucru se poate spune despre zona Lipscanilor. Pe langa cafenele, galerii de arta si diverse ateliere cu manufacturi, intalnesti la tot pasul tarabe cu marfuri -pestrite-, dar si magazine in care se vand materiale de constructii. Cum spun si autoritatile administrativ-teritoriale, asa cum arata acum acest centru al Capitalei nu poate fi demn de o capitala a unei tari pe cale de a deveni membru al Uniunii Europene. Autoritatile urmaresc ca, intr-un timp relativ scurt, sa se incerce diminuarea activitatilor comerciale ce se desfasoara acum in Centrul vechi al Capitalei. Pentru ca, asa cum sublinia cu diverse ocazii si primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, refacerea centrului istoric inseamna refacerea identitara a municipiului Bucuresti.
Discutii deschise
In organizarea Asocatiei Investitorilor in Centrul Istoric impreuna cu Ambasada Olandei la Bucuresti a avut loc ieri masa rotunda cu tema: -Revitalizarea Centrului Istoric-. Scopul principal al manifestarilor de ieri
l-a constituit promovarea valorilor existente ale patrimoniului cultural si arhitectural al zonei, precum si promovarea unei atitudini de constientizare la nivelul locuitorilor Bucurestilor. La actiune a participat si ambasadorul Olandei la Bucuresti, Jaap Werner, care si-a exprimat disponibilitatea pentru implementarea si promovarea acestui proiect. Parte in aceasta actiune este si Ministerul Culturii si Cultelor, care are propriile interese in aceasta zona. Cel mai important scop este crearea unui traseu cultural, care sa porneasca de la actualul sediu al Bibliotecii Nationale, care a fost sediu al Bursei, sa treaca pe Stavropoleos si sa ajunga la Palatul Sutu. Unul dintre participantii la masa rotunda de ieri spunea ca zona istorica a Capitalei nu este prea bine cunoscuta nici macar de locuitorii orasului – cu exceptia catorva locuri des frecventate, asa cum sunt, de exemplu, Hanul cu tei, pasaj construit in 1833, care face legatura intre Lipscani si Blanari, sau Muzeul de Istorie a Municipiului Bucuresti, fostul Palat Sutu, construit in 1836. Asa se face ca nu prea se stie de Curtea Sticlarilor de pe Strada Soarelui nr. 24, cu acces din Strada Selari, unde atelierele traditionale inca functioneaza. Aici se afla una dintre cele mai vechi cladiri din zona Curtii Vechi: Palatul Doamnei si al Coconilor, palat ridicat de Stefan Cantacuzino (in perioada anilor 1714-1716). La fel de putin cunoscuta este si Biserica Doamnei. Aceasta a devenit in timp un obiectiv istoric aproape uitat de lume, fiind ascunsa intre blocuri, accesul catre ea facandu-se printr-o alee ingusta dinspre Calea Victoriei si din Strada Doamnei.
Sursa de venituri pentru autoritati
Centrul Istoric al Bucurestiului poate reprezenta, ca obiectiv turistic, o importanta sursa de venit a autoritatilor administrative, datorita potentialului de care dispune zona. In realitate, gradul de degradare a cladirilor este unul extrem de avansat, iar despre turism cu greu se mai poate vorbi. Cu toate acestea, edilii au decis ca in perioada urmatoare vor fi demarate lucrari de reabilitare a infrastructurii zonei. Acest perimetru a fost inclus intr-un program de reabilitare care a demarat prin interzicerea circulatiei auto. Potrivit unei ordonante de guvern, Centrul Istoric al Bucurestiului a fost delimitat la nord de Bulevardele Elisabeta si Carol, la est de catre Bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei, iar la sud de Splaiul Independentei (pana la intersectia cu Calea Victoriei) si Bulevardul Corneliu Coposu. Centrul Istoric ocupa circa 50 de hectare, contine aproximativ 500 de cladiri din care circa 40% cu semnificatie arhitecturala.
Actiunea de ieri se vrea a fi fost un prilej de a se continua dialogul deschis si constructiv, pentru imbunatirea circulatiei informatiilor, precum si pentru implicarea societatii civile in procesul de dezvoltare urbana. Florin Banateanu, in calitate de reprezentant al Programului pentru Dezvoltare al Natiunilor Unite in Romania, a scos in evidenta faptul ca Primaria Generala a Capitalei, Ministerul Culturii si Cultelor, precum si cateva agentii guvernamentale sunt parte in proiect. Acesta a spus ca in prima faza au fost incluse in programul de reabilitare 11 cladiri care se afla pe strazile Lipscani, Franceza si Gabroveni. La dezbaterile de ieri au fost prezenti si cei care au castigat licitatia organizata de Primaria Capitalei pentru reabilitarea infrastructurii Centrului Istoric al Bucurestiului.
Componenta sociala, economica si urbana
In discursul sau, Florin Banateanu a pus accent si pe faptul ca derularea acestui proiect pana la sfarsitul anului 2009 are trei componente: sociala – avand in vedere ca se va folosi forta de munca din centrele de plasament, economica – schimbarea utilitatilor acestor spatii in unele care sa gazduiasca activitati atractive, si urbana. In acelasi context, Banateanu a spus ca se vor promova parteneriatele publice-locale prin punerea, de catre autoritati, la dispozitia investitorilor a spatiilor pentru investitii proprii.
