Săpăturile arheologice desfăşurate de specialiştii romani şi ucraineni la cetatea dacică de la Malaja Kopanja, în Ucraina Transcarpatică, au scos la iveală un cimitir cu inventar deosebit de bogat. Au fost descoperite 6 morminte dacice intacte, catarame de centuri, săbii, lanţuri, varfuri de lance şi suliţe, zăbale cu psalii, zeci de obiecte personale care vor permite o analiză mai corectă a evoluţiei civilizaţiei din acest areal. O mare parte din ceea ce se ştie despre cetatea dacică de pe malul Tisei se datorează profesorului V. Kotigorooko de la Universitatea din Ujgorod. Cimitirul de la Malaja Kopania este poate primul sit arheologic care oferă date complete despre viaţa şi civilizaţia dacilor.
În satul Malaja Kopanja – Ucraina, la doar 15 km de frontiera cu Satu Mare, la vest de Carpaţi, se află una dintre cele mai impresionante cetăţi dacice. Săpăturile demarate în urmă cu 30 de ani de profesorul V. Kotigorooko au scos la iveală fortificaţii construite şi locuite de către daci, ce datează din secolele care au precedat trecerea de la era păgană la cea creştină.
Cercetările efectuate pe parcursul acestei veri de Universitatea din Ujgorod şi Muzeul Judeţean din Satu Mare la cetatea de la Malaja Kopania au scos la iveală un cimitir dacic cu un inventar deosebit de bogat. Printre piesele descoperite amintim: 20 de catarame de centuri şi paftale, o sabie lungă, lanţuri pentru agăţat săbiile de centuri, varfuri de lance şi suliţe, 6 zăbale cu psalii, pinteni de călărie şi cateva bijuterii de aur şi argint. Deosebit de interesante sunt două paftale, una cu decor vegetal argintat şi una din fier cu decor animalier. Aceasta din urmă are două registre decorative ce redau o pasăre răpitoare care prinde în gheare un peşte, scena fiind una specifică mitologiei dacice.
Astfel de descoperiri sunt deosebit de rare în cetăţile dacice, descoperirea de la Malaja Kopanja fiind comparabilă cu scena de pe scutul de paradă descoperit în anii *50 în cetatea de la Piatra Roşie, din zona Munţilor Orăştiei. În zona cimitirului au fost descoperite 6 morminte dacice intacte. Ele sunt reprezentate de urne cu oase incinerate. Urnele şi inventarele funerare, ca şi întreaga ceramică ce apare în zona cimitirului, nu lasă dubii asupra atribuirii lor perioadei clasice a civilizaţiei dacice. Atrage atenţia numărul mare de piese care aparţin unor cavaleri războinici, cu un înalt statut social.
Situl arheologic oferă date complete despre viaţa dacilor
Alături de materialele descoperite de-a lungul anilor în cetate, inventarele mormintelor sunt importante pentru reconstituirea istoriei cetăţii şi a oamenilor care au locuit-o. Descoperirea cimitirului cetăţii Malaja Kopanja şi cercetarea acestuia va permite, datorită prezenţei abundente de obiecte personale, o mai bună fixare cronologică a începutului şi a evoluţiei acestui centru al civilizaţiei dacice. Cea mai importantă realizare ar fi însă o cunoaştere profundă a structurii şi relaţiilor sociale şi etnice din cadrul comunităţii ce a trăit în zona fortificaţiei. La Malaja Kopanja, în Ucraina Transcarpatică, se conturează primul caz din întreaga arie locuită de daci în care informaţiile ce provin dintr-o intensă cercetare a unei dave dacice pot fi legate de informaţiile pe care le oferă cercetarea cimitirului oamenilor care au locuit-o.
Cetatea de la Malaja Kopanja
Aşezarea, cu o suprafaţă de 3,5 ha, se află pe un deal cu pante abrupte de pe malul drept al Tisei. Sistemul de apărare al cetăţii este deosebit de complex, demn de un mare centru politic, comercial şi religios, aflat la fruntariile nordice ale Daciei. Dealul, care are pe trei laturi pante abrupte cu înălţimi de 80 metri, a fost înconjurat de un zid imens construit din pămant, piatră şi barne de lemn.
În locurile în care este mai bine păstrat, acesta are şi acum o înălţime de 2,5 m şi o lăţime de 12 m. Pe latura de nord, unde panta dealului este mai domoală, în faţa zidului principal a fost săpat un şanţ adanc şi au fost amenajate, unul după altul, încă trei valuri de apărare din pămant cu palisade din trunchiuri de copaci. Stratul de cultură din interiorul fortificaţiei, ce în unele locuri trece de doi metri, atestă o locuire intensă. Cu un plan identic cu al sanctuarelor de pe terasele Sarmizegetusei Regia sau din alte dave dacice, aceste construcţii sunt considerate clădiri cu caracter cultic.
Comerţul intens ce se desfăşura în acest centru tribal din nord-vestul Daciei este atestat de provenienţa diversă a monedelor găsite în timpul săpăturilor din dava de la Malaja Kopanja.
