Cavalerii Ordinului de Transilvania Sibiu-Hermannstadt au impresionat asistenta la Festivalul -Curtea Comediantilor- – Atelier European de Arta Medievala, de langa Cetatea Rasnov.
Undeva la umbra, cativa ceterasi si cobzari isi canta aleanul. Mai sus, intr-o poiana din padure, cavalerii Ordinului de Transilvania Sibiu-Hermannstadt, echipati in costume de epoca si inarmati cu sabii, paveze si armuri ca acelea din secolele XI-XVI, se intrec in manuirea sabiilor pentru castigarea inimilor domnitelor. Care, si ele, se descurca binisor la trasul cu arcul sau duelul cu floreta. Mai incolo, saltimbanci sau actori isi fac giumbuslucurile. Asa arata o zi din viata de tabara de la poalele Cetatii Rasnov, unde a avut loc cea de-a saptea editie a Festivalului -Curtea Comediantilor- – Atelier European de Arta Medievala.
Codul cavalerilor
-Cavalerul trebuie sa fie neinfricat in lupta si sa arate mila fata de cei aflati intr-o pozitie mai slaba, chiar si fata de adversar. Trebuie sa fie neinduplecat fata de cei care incalca legea sau ii asupresc pe cei slabi, dar intotdeauna sa-si puna sabia si pavaza in slujba bisericii si a celor umili. Dar in egala masura, cavalerul trebuie sa fie instruit pentru viata de la curte, sa fie galant, sa cunoasca dansurile si jocurile de societate-, spune Camelia Gaitan, liderul Asociatiei -Ordinul Cavalerilor de Sibiu-Hermannstadt-, care numara in prezent cam 20 de membri, majoritatea tineri studenti. Nu are importanta ca este femeie si lucreaza ca inginer intr-un domeniu tehnic. Camelia s-a saturat de birouri, de -lupta urbana pentru supravietuire-, si a decis ca vrea sa fie o -domnita blajina-, care sa reinvie traditia apusa. Toti respecta codul de onoare al cavalerilor medievali. Au invatat sa se lupte cu sabia si sa traga cu arcul, au invatat dansurile de secol XI si vor sa readuca in actualitate ideile cavalerismului.
Nu era usor sa devii cavaler
Regulile cavaleresti se aplica din plin in grupul Ordinului. -Nu oricine putea ajunge pe vremuri cavaler. Trebuia in primul rand sa fie de vita nobila si sa fie ales pentru a deveni cavaler. Apoi era instruit cum se cuvine, iar la varsta de 18 ani, trebuia sa devina scutier al unui cavaler-, povesteste domnita Camelia. De-abia dupa trei ani, cavalerul pe care il slujise putea sa-l recomande pentru a fi investit la randul sau cavaler sau decidea ca tanarul nu este bun pentru asemenea rang. Iar daca primea acordul acestuia, cavalerul pe care il slujise sau un altul, de rang mai mare, savarsea investitura. -Fostul scutier primea calul, fara de care orice cavaler cadea in dezonoare. Calul ii aducea mereu aminte de poporul pe care-l slujeste si care-l poarta, pentru ca, uneori, era nevoie de mai multe sate pentru a sustine un cavaler si a-i asigura toate cele necesare-, explica ea o parte a spectacolului pe care Ordinul l-a prezentat si pe scena festivalului. Apoi, tanarul primea pe rand coiful si zalele, pavaza cu care trebuia sa apere crestinatatea si pe cei umili, sulita sau lancea si, in cele din urma, spada cu doua taisuri, pe care cavalerul jura ca va respecta Codul cavalerilor.
Arme ca pe vremuri -joaca- in filme celebre
Pe o alee, mai departe de corturile cu bere, mici, pastrama si carnaciori care sfaraie pe gratare, se afla o adevarata -camera de efecte-, de parca am fi intr-un studio de la Hollywood. Arme medievale, coifuri, platose, paveze. Cu doi lei te poti fotografia imbracat in armura sau, ca domnisoara, intr-o rochie de domnita. Preturile variaza intre 60 si 100 de euro pentru arme si intre 180 lei si 300 de lei pentru vesminte. -Nu suportam kitsch-urile, si tot ce vedeti aici sunt replici dupa arme sau imbracaminte care au existat candva-, se mandreste Stefania Feraru, -domnita- care are grija de manufactura din Zarnesti, cea care fabrica deopotriva armele, armurile si rochiile de domnita. Procedeul de fabricatie este aproape la fel cu cel de pe vremea cavalerilor: otelul cald se bate cu ciocanul, iar forja de fierarie, cea veche, ajuta la calirea metalului. Multe dintre modelele de arme pe care ni le arata Stefania Feraru, facute la Zarnesti, au -jucat- in filme care au spart box-office-urile americane. -Ciocanele si securile au inarmat orcii din Lords of The Ring, iar cateva palose, scuturi si armuri au fost folosite in Braveheart. Coiful a fost pentru Carol cel Mare, in -Regii blestemati-, spune Stefania.
Lume fel de fel
Vizitatorii sunt ademeniti din fiecare colt al poienitei. In timp ce parintii stau la un mic si o bere, copiii stau gura-casca la tot ce misca in jurul lor. Ba la cavalerii care se lupta cu sabiile, ba la o piesa de teatru care a intors cu susul in jos povestea lui Creanga -Capra cu trei iezi-. Ei sunt cei mai implicati si mai fericiti de eveniment. Rad, aplauda si il -parasc- pe lup cand face prostioare… Tot pentru ei au fost acolo maestrii papusari de la UNATC Bucuresti cu marionetele lor buclucase. Au urmat apoi -Procesul Vrajitoarelor- a trupei Cameleon, scene de comedia dell*arte povestite de actorii de la Studio 24 sau povestea lui Tristan si a Isoldei, jucata cu marionete, dar si cu actori adevarati. Colo, un alt tanar imbracat in costum medieval s-a aventurat pe picioroange, trecand pe langa o domnita care invarteste niste bentite colorate. Un saltimbanc merge in maini, iar un altul jongleaza cu bile colorate, in murmurele de admiratie ale copiilor. Muzica romaneasca veche si cea bizantina se iau la intrecere cu discoteca de la cateva sute de metri mai incolo. Trubadurii Trei Parale, cu ale lor cobze si fluiere, dupa ce au repetat cuminti la umbra unui pom, urca pe scena. Apoi, trupa Studio 24 pune in scena piesa -Omule Pomule- – -o alegorie a vietii omului, de la nastere pana la moarte, care ne da posibilitatea sa jucam si sa ne jucam pe scena-, dupa cum spune una dintre actritele-studente, Alexandra Stoenescu. -Initierea- nu putea fi lipsita de acordurile pieselor Mariei Tanase, -Ciuleandra- si blestemul -Cine iubeste si lasa-, interpretate magistral de cateva -tarancute- desculte si cu parul despletit. Si totul se sfarseste cu un foc de artificii cum cavalerii n-au vazut niciodata.
Istoria festivalului
Primele trei editii ale festivalului-atelier s-au desfasurat la Bucuresti, iar ultimele patru s-au -inradacinat- la Rasnov. Anul acesta, evenimentul nu s-a mai produs in cetate, ci intr-o poienita de la poalele acesteia. Dar baza de agrement de pe Valea Cetatii a fost o locatie la fel de buna pentru entuziastii veniti sa petreaca opt zile la fel ca in Evul Mediu.
Turniruri in Germania
In Germania si in alte tari ale Europei, turnirurile au inceput sa castige teren, facand concurenta paintball-ului. -E o lupta intre barbati, asa cum era odinioara-, explica dr. Bernhard P.J Kaltenecker, directorul general al Historica Germania. Exista niste reguli stricte, iar armele folosite, replici fidele ale celor -adevarate-, sunt confectionate din fibra de sticla si un polimer special, ca un burete. -Pot fi lovite, dar nu provoaca rani adversarilor-, spune Kaltenecker. Astfel de -kon–uri, cum se numesc in Germania, se fac in fiecare weekend, si la unele dintre acestea participa chiar si 3.000-4.000 de oameni.
-Curtea Comediantilor-
Rasnovul a fost si in acest an un -frate mai mic- al Sighisoarei. Asta pentru ca, timp de opt zile, in complexul de agrement de pe Valea Cetatii, vreo 40 de tineri indragostiti de timpurile Evului Mediu s-au adunat pentru a continua traditia Festivalului -Curtea Comediantilor – Atelier European de Arta Medievala, Renascentista si Traditionala-.
Cetatea, in proces
Festivalul, ajuns la cea de-a saptea editie, nu a mai fost gazduit, ca de obicei, in Cetatea Rasnov. -Suntem in proces cu firma care administreaza cetatea, pentru rezilierea contractului de asociere in participatiune incheiat cu Consiliul Local Rasnov. Speram ca acest proces sa se termine si, dupa ce vom plati despagubirile pentru amenajarile realizate de aceasta firma in cetate, sa reluam administrarea-, a explicat primarul orasului, Adrian Vestea, nemultumit ca, in toti acesti ani, primaria -nu a vazut nici un ban din acest contract-. In plus, anul trecut, pretul biletului pentru -Curtea Comediantilor- era de 90.000 de lei vechi, adica tariful de vizitare a cetatii. -Toti actorii care vin la acest festival vin in concediile lor, pentru a da viata festivalului. Fac acest lucru gratuit si nu li se pare acceptabil sa plateasca intrare. Din acest motiv, am hotarat sa-l tinem in alta locatie-, a mai explicat primarul Rasnovului.
Fara invitati straini
Nici invitati straini nu au mai fost anul acesta, pentru ca, -din cauza unor probleme-, programul IUT pentru tineret, finantat de UNESCO, nu a mai avut fonduri pentru Romania, a spus Carmen Maruntelu, manager de proiect al Societatii Cultural Artistice de Tineret -Concret-, care a organizat festivalul. Asa ca festivalul a ramas cu cei 10.000 de lei ce au reprezentat contributia Primariei Rasnov, cu logistica societatii -Concret- si cu cateva sponsorizari. Totusi, distractia a fost aceeasi, iar spectacolul i-a incantat deopotriva pe copii si pe oamenii mari. -De fapt, vrem sa facem nu numai un festival, ci si ateliere de arta medievala renascentista si traditionala. In toate cele sase zile ale taberei, am organizat activitati in aceste ateliere, iar sambata si duminica, ne-am <dat in spectacol> cu tot ce am lucrat pe parcursul intregii saptamani-, a explicat Carmen Maruntelu.
Arme dupa originale
Pe langa cei de la -Concret-, au mai venit la Rasnov studenti si profesori ai UNATC Bucuresti, ansambluri de dansuri populare, trupa -Truverii-, trupe de actori ambulanti, papusari si comedianti. Nu au lipsit nici cei din Asociatia -Ordinul Cavalerilor de Transilvania- din Sibiu-Hermannstadt, care, imbracati in costume de secol XII, s-au razboit cu arme facute in manufactura Historica, dupa originale pastrate prin muzee. Iar catre seara, pentru a privi spectacolele si a vedea focurile de artificii, toti doritorii, public si artisti, au incheiat masa de peste zi cu -Stomacul balaurului-, o mancare ciudata si ingrozitor de iute, dar care se putea stinge repejor cu berea gasita la discretie.
Andrei Paul
Mihaela Cojocariu
