Unul dintre cele mai interesante subiecte de cercetare ale antropologilor contemporani vizeaza modificarile pe care le vor suferi anatomia si fizionomia omului in urmatoarele secole si milenii.
Unii dintre specialisti considera ca, in cazul in care tendintele actuale se mentin, in viitor oamenii vor avea capul mai mare, muschi mai firavi, iar dintii li se vor imputina la numar. Pe cale naturala, fara vreo interventie a stomatologului.
Mai mult decat atat, creierul ar urma sa se extinda, pe undeva prin zona cefei. Pe de alta parte, unele dintre organe e posibil sa-si piarda mare parte dintre functii, daca nu chiar pe toate, lucru care le va face sa se atrofieze sau chiar sa dispara de-a binelea.
Chiar daca intre ei exista o sumedenie de controverse, antropologii sunt, totusi, de acord cu totii ca trupul omului este intr-o continua transformare, chit daca fazele acestui proces nu sunt defel sesizabile de la o zi la alta, intinzandu-se pe sute, mii sau chiar zeci de mii de ani.
Cert este ca, daca procesele anatomice sesizate de antropologi ar evolua in acelasi sens ca si pana acum, peste cateva zeci de mii de ani omul ar semana cu imaginea pe care o avem astazi despre extraterestrii! Un desenul realizat de graficianul Catalin Zaharia, pe baza datelor furnizate de antropologi, este graitor din acest punct de vedere.
In consecinta, la intrebarea -Cum va arata omul viitorului?-, raspunsul sta in calcule stiintifice si exercitii de imaginatie.
Organe ce-si pierd rostul
Ipotezele actuale indica faptul ca, peste zeci de mii de ani, daca va mai exista viata pe planeta, pamantenii cu par pe cap, cu mandibule si maxilare puternice, cu 32 de dinti si brate dotate cu muschi zdraveni vor fi considerati niste fosile. Desi in alte domenii se contrazic aprig, antrolopogii sunt de acord ca trupul omului se afla in plina transformare, chiar daca aceasta este imperceptibila pentru ochii nostri. Procesul se intinde pe durata a milioane de ani si, in aceste vremuri, este influentat mai ales de alimentatie, conditiile de trai si mijloacele de locomotie. De departe, cel mai important factor este hrana, dat fiind ca omul consuma produse din ce in ce mai usor de mestecat si de digerat.
Tendinta este ca anumite organe sa nu-si mai gaseasca o functie, ceea ce inseamna ca acestea risca sa se micsoreze sau chiar sa dispara.
Mai inalti, cu alte gusturi
Antropologul spune ca exista si dovezi in favoarea faptului ca trupul uman evolueaza: -Priviti armurile facute pentru regii din Evul Mediu. Toate au fost construite pentru oameni de statura mica. Cea a lui Henric al IV-lea, de exemplu, arata ca regele francez avea in jur de 1,50 metri. Alt exemplu este Mona Lisa: etalon de frumusete pentru epoca ei, ea nu mai trezeste aceleasi sentimente si astazi, pentru ca raporturile fizice s-au schimbat. Este valabil si exemplul unui studiu efectuat in anii *20 si reluat apoi in *90, in care unui numar de oameni li s-au pus aceleasi intrebari. Exista o anumita doza de subiectivitate in studiu, pentru ca oamenii de astazi sunt mult mai bombardati cu informatii, dar exista si un sambure de adevar in faptul ca extremitatea cefalica tinde sa se dezvolte, incet, incet-.
Dispar trei tipuri de dinti
Stomatologul Sorin Andrian, profesor la aceeasi universitate, studiaza de multi ani schimbarile care afecteaza coroana dentara. -Lipsa ultimului molar de minte se manifesta deja in proportie de 25% la rasa alba, 30% la japonezi si 36% la eschimosi-, afirma Andrian. El spune ca dupa maseaua de minte vor disparea si alti dinti: incisivul lateral si premolarul al doilea. Astfel, din 32 de dinti, omul va ramane doar cu 20, -ceea ce va face ca, alaturi de marirea creierului, sa conduca spre o infatisare *de extraterestru*: cap mare in partea superioara si ascutit spre barbie-.
De la mersul biped…
Potrivit teoriei evolutioniste, principalele schimbari suferite de om de la aparitia sa sunt:
– trecerea de la mersul in patru labe la cel biped, care ar fi avut loc deoarece primii oamenii au renuntat treptat la viata in padure, strabatand distante din ce in ce mai mari. Acest lucru a presupus orientarea in spatiu, evitarea pericolelor, ambele putand fi realizate mai bine prin marirea orizontului vizual, respectiv mersul in doua picioare.
– disparitia botului este legata de schimbarea modului de alimentatie: daca, in copaci, era esentiala prinderea fructelor cu gura, pe sol rolul principal a revenit mainilor care duceau hrana la cavitatea bucala;
– mobilitatea degetului mare fata de celelalte, fenomen denumit opozabilitate. Acesta ar fi un alt rezultat al schimbarii felului de trai, in care s-a pus accent din ce in ce mai mare pe manuirea a diverse obiecte, pentru vanatoare sau amenajarea locuintelor.
Degetul mare s-ar fi adaptat la aceste nevoi.
… la marirea creierului
– retragerea cozii spre coccis, un os triunghiular la baza coloanei vertebrale, care avea 5-6 centimetri. Cand omul se asaza, presiunea este exercitata pe coccis si acesta reactioneaza ca un amortizor. Astfel, in teoria evolutionista, omul a scapat de coada pentru ca a stat jos din ce in ce mai mult timp;
– cresterea inaltimii de la 1,10-1,20 metri la o medie de 1,65 metri (la femei) si 1,75 metri (barbati) este legata de mersul biped, care a presupus indreptarea coloanei vertebrale;
– marirea extremitatii cefalice. Primatele au circa 3 miliarde de neuroni, iar oamenii – circa 10 miliarde. Procesul ar fi fost determinat de necesitatea de adaptare la situatii tot mai compleze, precum si de aparitia limbajului;
– pilozitatea s-a restrans la anumite zone datorita hainelor, care au preluat sarcina de a incalzi corpul.
Cea mai cunoscuta teorie referitoare la evolutia speciilor ii apartine englezului Charles Darwin (1809-1882). El explica diversitatea lumii organice prin selectia naturala – supravietuirea formelor de viata mai bine adaptate. Darwinismul este intens combatut de Biserica si de savantii creationisti.
Ce sustine Darwin
In lucrarea sa de baza, -Originea speciilor- (aparuta in 1859), Charles Darwin pleaca de la observatia ca, desi toate organismele tind sa se reproduca in progresie geometrica, numarul speciilor ramane relativ constant. De aici, el deduce ca pe Pamant se da o permanenta lupta pentru supravietuire.
Darwin considera ca diferentele dintre membrii aceleiasi specii ar insemna ca acele modificari care se dovedesc utile in batalia pentru viata sunt transmise urmasilor si se raspandesc la intreaga specie pe parcursul mai multor generatii. Savantul a denumit acest proces -principiul selectiei naturale-.
Curriculum vitae al omului
Cele mai recente descoperiri arata ca primii hominizi ar fi aparut in urma cu 3-4 milioane de ani, iar homo sapiens, acum circa 250.000 de ani. In 1974, in Etiopia a fost descoperit un schelet de hominid datand de peste 3 milioane de ani. Se pare ca acest hominid, denumit Lucy, mergea in doua picioare stand drept, iar dintii, molari foarte mari, aveau deja caracter uman. Lucy apartinea familiei -australopitecilor-, descoperiti in doua variante: -robustus-, care avea dinti masivi, si -africanus-, cu falci si dinti mai mici. Ambele tipuri aveau cranii apropiate de cele ale maimutelor si un creier de 500 de centimetri cubi.
Cu circa 2,5 milioane de ani in urma ar fi aparut Homo habilis, care era obisnuit cu viata in grup si practica vanatoarea.
Homo erectus, despre care se crede ca a trait in urma cu 1,5 milioane de ani si ale carui urme au fost descoperite pentru prima oara in China si Indonezia, a fost cel care a descoperit focul. Fata incepe sa i se aplatizeze. Cavitatea cerebrala are un volum mediu de 1.000 centimetri cubi.
In continuare se vorbeste despre Homo sapiens. Acesta are un creier voluminos – 1.500 centimetri cubi. Este -intelept-, isi ingroapa mortii si incepe sa deseneze peretii pesterilor. Resturile sale fosile pot fi intalnite pe toata suprafata globului. Scheletul sau se aseamana cel mai mult cu cel descoperit in 1868 in localitatea franceza Cro-Magnon. Din el ar proveni omul modern – Homo sapiens sapiens.
Adeptii evolutionismului spun ca fiecare element al familiei oamenilor a dominat planeta pentru o perioada, dupa care a disparut. Multe clase nu ar mai fi supravietuit din cauza schimbarii conditiilor lor de viata. Este cazul lui Homo sapiens neanderthalensis.
Dictionar de termeni
* Antropologia – stiinta care studiaza evolutia si modificarile suferite de corpul uman, precum si diferitele stiluri de viata ale oamenilor;
* Big Bang – teorie care spune ca Universul ar fi luat nastere in urma cu 10-20 de miliarde de ani, dupa o explozie care a impastiat materia primara in toate directiile;
* Homo habilis – omul abil, termen care se refera mai ales la capacitatea sa de a se folosi de obiecte;
* Homo erectus – om care se ridica in picioare si practica mersul biped;
* Homo sapiens – omul intelept, care-si foloseste ratiunea;
* Homo sapiens neanderthalensis – unul dintre precursorii lui Homo sapiens; primul schelet de acest tip a fost descoperit in 1856, in Valea Neander din Germania.
Cum se schimba gusturile
Se presupune ca faimosul tablou -Mona Lisa- (sau -Gioconda-), pictat de Leonardo da Vinci la inceputul secolului al XVI-lea, o reprezinta pe Lisa di Antonio Maria di Noldo Gherardini, cea de-a treia sotie a unui nobil de vaza din Florenta, Francesco di Bartolommeo di Zanobi del Giocondo. Probabil ca, in acele timpuri, Mona Lisa era considerata o femeie frumoasa, lucru care nu se mai poate spune daca tinem cont de gusturile omului contemporan. Potrivit criteriilor estetice de astazi, unul dintre cele mai armonioase chipuri feminine din lume ii apartine actritei Catherine Zeta-Jones, pe care un juriu de chirurgi esteticieni din SUA a declarat-o, in 2001, -fata ideala a feminitatii-.
In alta ordine de idei, luna trecuta, un grup de cercetatori germani a anuntat ca blondul natural va disparea in mai putin de 200 de ani, ultimii blonzi urmand sa se nasca in Finlanda. Pentru a fi blond, un copil trebuie sa aiba aceasta gena de la ambii parinti.
Opt modificari majore
Antropologul Anca Indrei, conferentiar la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, este o pasionata cercetatoare a acestor schimbari. -Suntem inca destul de noi pe planeta, asa ca se poate spune ca ne aflam abia la inceputul evolutiei. Inchipuiti-va ca, daca reducem existenta Universului, de la Big Bang pana astazi, la un singur an, atunci Pamantul s-a nascut prin iunie, animalele prin noiembrie, iar noi pe la sfarsitul lui decembrie-, spune Anca Indrei.
Luand in considerare cei trei factori enumerati mai sus – hrana, conditii de viata, mijloace de locomotie – ea a indicat cele mai importante modificari pe care le va suporta corpul uman din punct de vedere fizic:
1) micsorarea unghiului format de mandibula si maxilar, de la obtuz la drept;
2) disparitia unor dinti, cel mai bun exemplu fiind molarul de minte (maseaua de minte);
3) fruntea va deveni mai inalta;
4) creierul va ocupa tot mai mult spatiu, extinzandu-se in zona cefei;
5) degetele se vor lungi, iar muschii care permit mobilitatea degetului mare in raport cu celelalte vor deveni mai puternici;
6) muschii bratelor, ai gambelor si ai coapsei se vor micsora in volum;
7) toracele va deveni mai ingust;
8) pilozitatea de pe intreg corpul se va reduce.
Anca Indrei a denumit toate aceste schimbari drept -culmea socialismului: maximum de rezistenta si functii cu minimum de material-.
