In Parlamentul boschetarilor, de langa maternitate, au mai ramas doar trei -senatori-. Ceilalti au murit de frig asta-iarna. Cadavrul lui Victor Stefan a fost gasit, intr-o dimineata de sfarsit de ianuarie, dupa o noapte geroasa. Ioan Filip, zis Johnson, a murit in noiembrie, dupa ce a dat prima zapada. Implinise 43 de ani si era bolnav de epilepsie. Costica Cismas, un om trecut de 64 de ani, a decedat la trei zile dupa Johnson. Fusese evacuat de proprietarul casei si, la varsta lui, n-a rezistat mult pe strazi. A locuit pe Baritiu 13, unde se vand la geam gogosi si covrigi. Un alt boschetar, caruia i se spunea Misu, a murit la sfarsitul anului trecut. -Statea pe Crisan sau pe Sirul Livezii, pe acolo pe undeva. L-a dat afara nevasta, muierea aia cu buza de iepure-, povesteste unul dintre amicii lui. Mortii n-au fost inregistrati la Serviciul de stare civila. Au intrat in categoria -neidentificati- si au fost ingropati la cimitirul saracilor.
-Mortul viu- nu mai traieste
Gheorghe Lungu a avut o poveste ciudata. A ajuns pe drumuri dupa ce l-a alungat nevasta de acasa, pentru ca era betiv. A fost ingropat in toamna anului trecut. Fosta sotie, Maria Lupinger, a identificat un cadavru de la morga ca fiind barbatul ei si actul de deces a fost intocmit in 29 noiembrie. Dupa doua luni, femeia a fost anuntata ca Politia din Predeal i-a arestat sotul pentru vagabondaj. Omul avea la el livretul militar si un act de identitate, pe numele Gheorghe Lungu. Cand a aflat ca fusese -inmormantat- si i s-au facut toate pomenile, dupa datina crestina, a inceput sa rada. Chiar a incercat sa-si consoleze nevasta, vazand-o descumpanita. Nu s-a intors acasa, a ramas sa doarma prin grotele de Dupa Ziduri. Pentru ca, oficial, era mort, a deschis un proces, cerand anularea certificatului de deces. A murit in martie 2002, inainte de a primi sentinta.
Supravietuitorii
Dupa ce au fost alungati din grote, boschetarii care-si fac veacul pe Dupa Ziduri si-au incropit un culcus intr-o bucata de conducta. Nu tine de frig, dar macar nu-i ploua. Si iarna e inca departe. Peste zi stau pe treptele de langa curtea Maternitatii. Au scris pe poarta, cu vopsea, -Parlamentul boschetarilor-. Cum fac rost de un ban, isi cumpara de baut sau ceva de mancare. Daca gasesc resturi de carne, chiar si mai stricata, le pun deoparte pentru cainii vagabonzi. Pe langa boschetari s-a aciuat o haita intreaga de caini. -Cea mai dulce, cea mai simpatica e Negruta. E preferata mea-, spune Marius, un brasovean de 35 de ani. Amicii l-au poreclit Mario.
Inainte de a se adaposti
Dupa Ziduri a stat, cativa ani, prin catacombele Bucurestiului, pe care le stie ca pe buzunarul lui. A invatat toate scurtaturile. -Va provoc oricand la intrecere. Mergem din Berceni in cartierul Tineretului, sa vedem cine ajunge primul. Eu pe jos, prin subteran, voi cu autobuzul sau cu taxiul. Fac pariu ca pierdeti-, spune Mario.
Odata, Mario s-a imbatat si a cazut in canal, in spatele unei conducte. Un inginer si un muncitor de la gaz au venit sa citeasca contorul cu lanterna. Unul dintre ei s-a urcat pe un scaunel, sa vada mai bine. Mario s-a trezit, buimacit. Nu stia prin ce minune s-a luminat -garsoniera- lui. L-a prins pe muncitor de mana. Omul s-a speriat de moarte si a rupt-o la fuga spre iesire. Inginerul a alergat in directie opusa, spre fundul canalului. Mario s-a luat dupa muncitor, ca inginerul n-avea cum sa-i scape. In cele din urma, s-a impacat cu intrusii. Au si baut impreuna, in canal, pana dimineata.
Vedeta TV
Mario a fost, pentru o zi, vedeta de televiziune. A fost filmat pascand iarba. Intr-o dimineata, in vara anului trecut, Johnson s-a trezit mai deprimat ca de obicei. Li se terminasera si banii, si provizia de bautura. -N-am bani nici de-o bomba-, a spus Johnson, necajit. -Bomba- inseamna, in limbajul boschetarilor, o votca mica. Apoi i-a venit ideea salvatoare. -Tu, Mario, te lasi in patru labe si te apuci de pascut. Eu, ca ma misc mai greu, mananc frunze din copac. Pentru cine casca gura la noi, punem taxa-. Zis si facut. Palaria diforma a lui Johnson s-a umplut de maruntis.
Nume caraghios
Dupa moartea lui Johnson, Mario s-a intovarasit cu un alt boschetar, cu nume neobisnuit. Il cheama Mai,Antal Ionel. Chiar asa se scrie, cu virgula. Politistii rad de se prapadesc cand il legitimeaza. Pana nu-i vad buletinul, nu-l cred, ba chiar se supara, crezand ca omul ii ia peste picior. Ionel nu stie cum s-a ales cu un astfel de nume. Tot ce poate spune este ca stramosii lui au fost romani maghiarizati, care s-au refugiat din Ardeal in Moldova, pe Valea Siretului. A fost peste masura de incantat cand a intalnit, in armata, un soldat cu nume la fel de caraghios ca al lui. Pe bietul om il chema Joacabine Ion.
Grote inchise
-Asta-i viata noastra. Frig, foame si o moarte timpurie-, se plang boschetarii de pe scarile Parlamentului. Blocarea grotelor de Dupa Ziduri a fost, pentru ei, o grea lovitura. La iarna nu vor mai avea unde sa doarma. In fiecare primavara, raman tot mai putini. Randurile li se ingroasa insa, peste an, cu alti nefericiti ajunsi pe drumuri.
Autoritatile locale au anuntat, cu luni in urma, ca vor deschide la Brasov un azil de noapte pentru oamenii strazii. Vagabonzii au aflat vestea, dar nu-si fac mari sperante.
