O portiune de circa 35 de metri patrati din zidul Cetatii s-a surpat in acest an pe fondul ploilor abundente, iar alte portiuni de zid risca sa aiba aceeasi soarta. Administratia locala de la Sighisoara a cerut sprijin din toate partile, insa fara succes, fondurile alocate pana in prezent fiind la jumatate fata de cele necesare pentru refacerea zidului prabusit. Cele mai multe fonduri au venit pana acum de la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Ministerul Culturii, care ar fi trebuit sa se implice direct in conservarea monumentului unic in Europa, este acuzat ca a incasat acum patru ani, prin Directia monumente istorice, bani frumosi de la administratia locala a Sighisoarei pentru un studiu de fezabilitate, pe care nu l-a realizat insa nici macar pana astazi.
Nu exista sustinere financiara
La sase luni de la momentul prabusirii, lucrarile de refacere a zidului Cetatii medievale de la Sighisoara au fost demarate intr-un sfarsit. Asta in ciuda faptului ca autoritatile locale nu dispun decat de jumatate din banii necesari consolidarii si refacerii celor 35 de metri patrati de zid care s-a prabusit in luna martie pe fondul ploilor abundente si a infiltratiilor de apa. Primarul Sighisoarei, Dorin Danesan, spune ca, fara sprijin din partea autoritatilor centrale si chiar europene, cetatea intreaga are de suferit, deoarece bugetul local nu poate suporta singur cheltuielile de reabilitare a acestui obiectiv. Mai mult, Danesan atrage atentia ca, in afara celor 35 de metri patrati de zid care s-a prabusit, exista probleme stringente si in alte zone. -Zidul Cetatii sufera degradari in mai multe locuri. Langa Turnul Cositorarilor, la care in vara aceasta am facut unele reparatii, e o portiune de zid care oricand poate sa alunece. Noi am sesizat Monumentele Istorice din timp, ne-am sesizat si noi, dar nu avem ce face, pentru ca la bugetul local nu o sa avem niciodata sumele necesare pentru consolidarea si refacerea zidului Cetatii, dar nu am primit ajutor substantial, doar un ajutor verbal-, spune Dorin Danesan, care precizeaza ca, pentru consolidarea terenului si refacerea portiunii de zid care a alunecat in luna martie, din cele 20 miliarde de lei prevazute in devizul de lucrari, pana acum abia daca au venit putin peste 10 miliarde de lei. -Pana acum ni s-a spus ca primim 6,2 miliarde de lei de la Ministerul Lucrarilor Publice, doua miliarde avem din programul -Romania frumoasa-, pe care il derulam, un miliard de lei a dat primaria, un miliard de lei am primit de la CJ Mures si se pare ca inca un miliard de lei vom primi tot de la CJ Mures-, a explicat primarul Sighisoarei, potrivit caruia lucrarile sunt destul de avansate, probleme putand ridica la un moment dat tocmai lipsa banilor pentru decontarea acestora.
Onoarea ca Cetatea sa fie inclusa in patrimoniul UNESCO inghite bani
Primarul Sighisoarei spune ca ajutorul de la autoritatile de la Bucuresti nu acopera cheltuielile. UNESCO, pe lista caruia se afla si Cetatea Sighisoarei, ca parte a patrimoniului cultural mondial, nu a miscat nici un deget pentru a ajuta autoritatile locale de la Sighisoara. -Si eu, si colegii mei din primarie, si consilierii am asteptat sa vedem un ajutor cat de cat de la UNESCO, pentru ca suntem membri UNESCO de mai multi ani. Noi am crezut ca, daca avem anumite probleme, ne pot ajuta. Eu inteleg aceasta familie UNESCO sa ne si ajutam reciproc, daca totusi ni se percepe o taxa de 800 de dolari pe an-, a declarat ieri Danesan, care a adaugat ca UNESCO ar fi putut sa ofere cel putin consultanta in schimbul banilor, lucru care nu s-a intamplat insa. Tocmai de aceea, primarul Sighisoarei a avansat de mai multe ori in acest an ideea ca Cetatea Sighisoarei ar putea fi retrasa de pe lista monumentelor istorice UNESCO. -In multe cazuri, cand nu te intelegi in familie, divortezi, nu? Nu vad de ce am sta intr-o asociere cum este aceasta a oraselor monument istoric, daca nu avem nici un fel de sprijin. Ar trebui sa incercam sa mergem pe picioarele noastre si poate gasim sprijin in alta parte-, spune Dorin Danesan, care arata ca singurul beneficiu al Sighisoarei dat de includerea Cetatii Medievale pe lista UNESCO ar fi o oarecare publicitate. -Sunt unele publicatii ale UNESCO in care apare Sighisoara, dar pe noi nu ne multumeste intru totul acest lucru, pentru ca dorim ca cetatea sa fie ajutata sa fie renovata-, arata primarul, care adauga ca, pana acum, intrarea pe lista UNESCO a Cetatii, pe langa cheltuirea anuala a celor 800 de dolari din bugetul local, a produs chiar unele probleme in Cetate. -Am avut unele investitii in Cetate si unele lucrari care pur si simplu au fost oprite si am avut probleme apoi cu cei care au facut aceste investitii, pentru ca ei au obtinut niste avize de la Monumentele Istorice, dupa care au fost nevoiti sa opreasca lucrarile. Noi, ca primarie, nu putem sa nu dam autorizatii de construire dupa ce omul vine cu toate avizele in regula. Si bineinteles ca suntem nemultumiti, pentru ca dorim ca in cel mai scurt timp Cetatea sa fie renovata, sa fie aranjata, pentru a arata ceva turistilor. Degeaba avem doua-trei cladiri puse la punct si restul sunt in stare deplorabila-, a explicat primarul Sighisoarei.
Ministerul Culturii a luat banii si a uitat de studiul de fezabilitate pentru Sighisoara
Trebuie precizat ca autoritatile locale de la Sighisoara si-au pus inca de acum patru ani problema reabilitarii si consolidarii Cetatii. In acest scop, in 2002 a fost comandat chiar un studiu de fezabilitate care sa stabileasca lucrarile necesare si costurile aferente. Pentru a nu fi discutii in legatura cu firma care face studiul, solicitarea a fost avansata Ministerului Culturii, insa la patru ani de la acel moment, documentul nu a ajuns la Primaria Sighisoara, desi din bugetul local a fost platita deja o suma considerabila. -In urma cu patru ani am comandat un studiu de fezabilitate pentru toata Cetatea si partea istorica a orasului si nici pana in ziua de astazi nu am primit acest proiect. Am avut o promisiune ca il vom primi in septembrie, a trecut si septembrie si nu l-am primit. Proiectul il face doamna Corina Lucescu, de la Ministerul Culturii, care a neglijat putin Sighisoara-, spune primarul Sighisoarei, care se declara total nemultumit de modul in care reprezentantul Ministerului Culturii trateaza aceasta problema. Danesan afirma ca, la nivelul anului 2002, suma achitata de la bugetul local al Sighisoarei pentru realizarea acestui studiu, care nu este finalizat nici pana astazi, se cifreaza la circa 300 de milioane de lei. Tot el spune insa ca, prin neglijarea Sighisoarei, Cetatea medievala de aici, singura cetate medievala locuita din Europa, nu a avut decat de suferit, avansarea unor proiecte privind reabilitarea ei fiind de asemenea amanata. Adrian A. Giurgea