Smaranda Braescu, prima femeie-parasutist a Romaniei si detinatoarea unui record mondial in aviatie, este trecuta cu vederea de catre autoritati. Mormantul ei, aflat in Cimitirul Central, este pur si simplu refolosit inca din 1977 si demersurile pentru plasarea unei placute comemorative au esuat.
In sectiunea II B, la numarul 1550 din Cimitirul Central, se afla mormantul unei femei, Szasz Gerone, decedata in 1977. Locul este greu accesibil, ascuns printre altele locuri de veci, mai noi sau mai vechi, piatra pe care scrie -csaladi sirhelye- – adica mormant familial – fiind aproape invizibila din cauza buruienilor.
Se pare ca nimeni nu a mai fost pe acolo de ceva vreme si cu siguranta putini s-au gandit ca, inaintea doamnei Szasz, o adevarata personalitate a Romaniei a fost inmormantata acolo. Este vorba de Smaranda Braescu, mai bine zis Maria Popescu, numele conspirativ pe care l-a folosit pentru a nu fi gasita de comunisti.
Doar registrele Biroului Cimitire si istoria o localizeaza pe celebra aviatoare…
Record mondial pentru prima femeie-parasutist romanca
Smaranda Braescu s-a nascut in 1897 intr-o localitate din actualul judet Galati, intr-o familie modesta.
-Pasionata din adolescenta de lumea aviatiei, a inceput sa practice parasutismul in anul 1928. La 1 iulie acelasi an a facut, in Germania, un salt de la 600 de metri, devenind prima femeie-parasutist din Romania. La 2 octombrie 1931, Smaranda Braescu a efectuat primul sau salt, de la altitudinea de 6.000 de metri, devenind recordmena nationala absoluta si fiind recompensata cu medalia -Virtutea Aeronautica-. Invitata in Statele Unite ale Americii, Smaranda Braescu a doborat, la 19 mai 1932, la baza militara de la Sacramento, recordul mondial absolut printr-un salt de la altitudinea de 7.200 de metri-, spune Tudor Salagean, seful Sectiei de istorie a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (MINT). Recordul romancei a fost doborat in 1951, tot de un conational, pilotul Traian Demetrescu-Popa.
Numele Smarandei Braescu mai este legat de o premiera mondiala. Ea a traversat, in 1936, Marea Mediterana, de la Roma la Tripoli, la bordul unui avion Miles Hawk pe care l-a botezat simbolic -Aurel Vlaicu-.
Smaranda Braescu, o adevarata legenda
Devenita o adevarata legenda, Smarandei Braescu i s-au oferit mai multe contracte in Statele Unite ale Americii, a fost invitata la Roma de catre Papa Pius al XI-lea si l-a cunoscut pe maresalul italian Italo Balbo.
Cel de Al Doilea Razboi Mondial i-a adus aviatoarei romance ocazia sa isi demonstreze eroismul pe ambele fronturi, facand parte, intre 1940-1945, din celebra -Escadrila Alba-.
-Dupa 1945, Smaranda Braescu s-a alaturat rezistentei anticomuniste. Semnatara a unui memoriu de protest impotriva falsificarii alegerilor din 1946, Smaranda Braescu a fost condamnata in contumacie de catre autoritatile comuniste si obligata sa se ascunda pentru a evita capturarea ei. Sosind la Cluj sub o identitate falsa (Maria Popescu), a fost adapostita in ferma unei manastiri greco-catolice. Imbolnavindu-se de cancer mamar, a fost operata in secret la Clinica Universitara de catre prof. dr. N. Falcoianu si adapostita de profesorul Iuliu Hatieganu. A incetat din viata, potrivit celor cunoscute pana acum, la 2 februarie 1948 si a fost inmormantata in Cimitirul Central, sub numele conspirativ <Maria Popescu>-, explica Tudor Salagean motivul pentru care Braescu a fost nevoita sa isi ascunda identitatea. Fapt pentru care a ramas o anonima pentru clujeni.
Avocatii Smarandei
Doina Cornea este una dintre personalitatile Clujului care, descoperind mormantul Smarandei Braescu, a facut demersuri pentru punerea plasarii unei placute memorative pe mormantul ei. Familia Szasz nu a fost insa de acord si nici ordinul unor maicute care au locuri de veci in apropiere.
-Am crezut ca este o simpla formalitate, astfel ca in momentul refuzului am reusit sa obtin promisiunea de la mai multe colege din PNŢ, pentru cateva milioane de lei. Am vorbit cu un pietrar pentru o placuta de 60/40 pe care urma sa scrie <In memoria/Smaranda Braescu (1897-1948) campioana mondiala absoluta in parasutism 1932; voluntar in escadrila sanitara 1940-1945; dupa 1945 condamnata in lipsa de tribunalele comuniste, gaseste adapost si ingrijire la surorile Maica Domnului>. Pacat de aceasta femeie care este o mandrie nationala si noi ne eschivam-, a declarat recent Doina Cornea.
Constantin Roman, geofizician roman stabilit de mult timp la Londra, fost consilier personal al presedintelui Emil Constantinescu, a inclus o biografie a aviatoarei Smarandei Braescu in cartea sa -La Blouse Roumanie-, dedicata celor mai remarcabile 114 femei din istoria Romaniei. Roman pledeaza pentru reabilitarea numelui Smarandei Braescu, pentru eventuala marcare pe mormantul sau a numelui ei adevarat si a faptelor sale de eroism, pentru -pastrarea memoriei Smarandei Braescu, care s-a stins la Cluj-.
Adrian Popa: -Ma voi ocupa de aceasta problema-
Viceprimarul Adrian Popa a declarat ca se va ocupa de aceasta problema, desi recunoaste ca nu stia de faptul ca in Cluj exista mormantul unei asemenea personalitati a aviatiei. -Placuta este o idee buna, de care ar trebui sa ne ocupam. Cu siguranta nu putem obliga familia care are acuma locul de veci, insa exista solutii-, a spus ieri Popa.
