Zona cuprinsă de Munţii Apuseni este amplasată într-un decor fermecător, coborată parcă din reproducerea unui episod al Grădinii Raiului; regiunea se recomandă ca un loc de odihnă şi parcă binecuvantat de divinitate. Am reuşit să ajung în zonă şi să văd o mare parte a obiectivelor turistice din Apuseni şi iată ce am găsit.
Gheţarul de la Scărişoara este situat în Munţii Apuseni la o altitudine de 1165 m. Escaladarea traseului este o adevărată încercare care cuprinde mai multe variante, care mai de care mai pitoreşti şi mai obositoare. Odată ajunsă în centrul comunei Garda, a trebuit să cotesc la dreapta, de unde, dacă nu aş fi fost cu un IMS (autoturism de teren), ar fi trebuit să parcurg o treime din drum cu maşina, iar apoi 3 ore urcuş şi iar urcuş. Lungimea peşterii este de 750 m, dar nu se vizitează decat prima încăpere, avand o lungime de 50-100 m. Celor care suferă de înălţime nu le este recomandată, deoarece se coboară aproximativ 48 m pe scări de metal alunecoase. Oricum merită încercat, iar apoi, la sfarşit, se pot vizita şi Cheile Garda Seacă.
Apoi am ajuns şi la Peştera Urşilor, despre care am aflat că la 17 septembrie 1975, în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău, în masiv s-a format o spărtură. După cercetările ştiinţifice, o parte a peşterii a fost amenajată şi dată în exploatare turistică la 14 iulie 1980. Peştera Urşilor nu primează prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formaţiuni speologice unicat în randul peşterilor amenajate pentru turism. Tot aici se găsesc un mare număr de resturi fosile ale ursului de cavernă – Ursus Spelaeus -, dispărut de aproximativ 15000 de ani. Intrarea în peşteră este situată la altitudinea de 482 m. Lungimea totală este de peste 1500 m, din care nivelul inferior, cu o lungime de aproximativ 700 m, este rezervaţie ştiinţifică.
Partea superioară este amenajată pe o lungime totală de 847 m şi se compune din trei galerii: Galeria Urşilor, Galeria -Emil Racoviţă- şi Galeria Lumanărilor. Prima galerie este puţin mai săracă în formaţiuni, bogată în schimb în resturi scheletice ale ursului de peşteră, adevăratele frumuseţi fiind concentrate în celelalte două; -Mastodontul-, -Palatele fermecate-, -Căsuţa piticilor-, -Lacul cu nuferi- sunt doar cateva dintre denumirile simbolice date grupurilor de formaţiuni de către ghidul care ne-a însoţit pe parcursul vizitei. Ieşirea se face printr-o galerie ornată cu lumanări, ultima sală fiind denumită -Sfatul Bătranilor-. Dacă ai noroc de un ghid mai vorbăreţ, vizitarea durează aproximativ o oră.
Poarta lui Ionele este situată în partea stangă a văii Ordancuşa, la 35 metri diferenţă de nivel faţă de vale. Atrăgătoare mai ales prin cascada de tuf pe care au format-o apele ce ies din ea, este accesibilă pentru toate tipurile de turişti. Amenajată spre vizitare, Poarta lui Ionele este iluminată artificial. În peşteră este amenajată o expoziţie de fotografii de peşteră şi una arheologică.
Aproape de finalul sejurului, m-am încumetat să ajung şi la Cascada Varciorog, despre care aflasem destule istorii. Cascada se află la 3 km de zona turistică Arieşeni. Chiar dacă ni s-a sugerat că vom avea de parcurs o distanţă de aproximativ 20 de minute, am urmat marcajul pătrat cu cruce galbenă în interior, de la Drumul Judeţean 75, şi am ajuns la obiectiv de abia la o oră distanţă. Peisajul este sălbatic, drumul este destul de anevoios, dar acum pot să spun că merită efortul de a vedea o cădere de apă de 15 m. Şi am mai avut parte de o surpriză. Un grup de 10-15 tineri traversa cascada de pe un varf pe altul cu ajutorul unei franghii. În timp ce personajul se lansa pe franghie, ceilalţi de jos îl susţineau făcandu-i galerie.
În vizită la Avram Iancu
Cine reuşeşte să ajungă în inima Munţilor Apuseni ar face un mare păcat dacă nu ar ajunge şi în comuna natală a lui Avram Iancu, unde încă mai există casa în care acesta s-a născut. Aici trebuie să scoţi 2 lei din buzunar pentru a vizita casa. La întoarcere spre Arieşeni, găseşti în drum Dealul cu melci, care este o rezervaţie paleontologică de 4,30 ha, situată la 15 km de Campeni şi la 10 km de comuna Vidra. Datorită valorii sale ştiinţifice, zona ce reprezintă vechi sedimente ale Cretacicului superior, formate într-o mare cu fundul stancos, a fost declarată rezervaţie naturală.
În loc de concluzii
Cei aproximativ 500 de kilometri de parcurs pană în inima Munţilor Apuseni sunt o adevărată încercare de manuire a autoturismului. Este drept că obiectivele turistice din zonă ar fi mult mai căutate, dacă drumul ar cunoaşte transformări substanţiale. Una peste alta, este bine în Apuseni! Pe langă vorba bună ardelenească, omul ostenit de pe drum capătă aici şi masă, hrană sufletească şi adăpost, iar rugăciunea în bisericile şi manăstirile din zonă parcă este mult mai aproape decat în alte părţi.
