Taranii dintr-o localitate bihoreana sunt convinsi ca oamenii-lup le bantuie satul. Satenii din Meziad spun povesti infioratoare despre strigoii vii, unii dintre ei cunoscuti sau vecini, care le bantuie gospodariile.
Povesti la gura sobei
Umbra noptii coboara asupra satului dinspre padure. Afara e un ger de crapa pietrele. Fulguie usor. In casa lui Gheorghe Cabau, din Meziad, e cald, parca ireal dupa gerul de-afara. Lumina din soba se joaca pe pereti. Lampa cu petrol e ca o oaza de lumina in jurul careia se misca toti ai casei. De afara se aud urlete de fiare. -Lupii-, zice calatorul ce si-a gasit adapost in casa familiei de munteni. -Strigoii-, raspunde Gheorghe. Si, langa o cana cu vin, povestile despre oameni care se preschimba in lupi prind sa se lege…
Omul-lup
Batranul trage setos din pipa lui cea veche si deapana amintiri. -Amu-i anu*, o haita de lupi o venit pana la podu* din sat. Or mancat toti cainii de pe Valea Seaca. Da* nu toti lupii is lupi. Multi is strigoi, oameni adica. Cand vine pe ei boala, bauna pe munti cum bauna ala de zici tu ca-i lup.- Scuipa pe jos si spune, soptit, ca strigoii sunt oameni patrunsi la nastere de un duh rau. -Iau oi si sfasie oameni. Povestea maica mea ca sedea iarna la oi, la sura de pe munte, cand lupu* o doborat o oaie. Nu putea s-o muste, ca-i erau falcile-nclestate. Daca pe strigoi il prinde rasaritul soarelui cu gura cascata, i se-nclesteaza falcile.-
O alta amintire de-a lui Gheorghe se leaga de un barbat strigoi, care si-a atacat sotia. -Amandoi erau la fan cand o venit baiu* pe el. I-o zas la femeie ca merge sa caute un lemn, sa sprijine capita cu el. O lipsit mult. In timpu* ala, pe femeie o atacat-o lupu* si i-o rupt din sort. O vazut ea ca parca se trajea sa muste. Cand i-o venit barbatu*, ea l-o certat c-o sezut mult si ca, daca nu se suia pe capita, o si rupea lupu*. -Ba, femeie, tu esti proasta, cum ii amu*, lupii nu sar la oameni-, i-o zis barbatu*. Omu* radea si ea o vazut ca, intre dinti, o avut bucati din sortu* ei-.
Strigoi de vaci
Catita, sotia lui Gheorghe, intra in vorba. -Is si strigoaie, femei adica. Le zice borsacai. Astea iau laptele de la vaci. Arunca o zdreanta in poiata si vacile nu mai dau lapte, nici nu te lasa sa le mulgi.- Cea mai teribila intamplare cu o femeie strigoi s-a petrecut la doar doua case mai incolo. -Vacile n-aveau lapte. Batranul s-o ascuns seara in iesle cu o furca de fier. Borsacau* o venit ca o maa sura. Omu* o vrut sa bage furca-n ea. Atunci, femeia s-o facut om si o zis: <Nu ma omori de la pruncii mei!>. Era Steluta, femeie tanara, cu prunc mic. Nu o trecut mult, ca ea o si murit. O vazut-o mosu*. Ca, daca un muritor vede fata de om a strigoiului, aratarea moare. Dupa aia, numa* bai i-o facut la om, pana o trait, tat venea la el la geam-.
Legati de lume
Intra o vecina cu costolau. Firoanda lui Mihele se prinde si ea in firul povestilor stranii. -Lu* Firoanda Busii i-o murit barbatu*, l-or mormantat, popa i-o facut dezlegarile, da* la cateva saptamani o tat venit acasa noaptea. Iesea pe geam cu o gramada de lanturi dupa el. Mama fetei n-o crezut-o. O dormit cu ea si l-o vazut pe Gyurka ca aduna tate lanturile din casa si le ducea in pod. Mortu* o pus mana pe batrana si de atunci schioapata. Nu l-o primit pamantu* pana n-o mai facut popa slujbe pe mormantu* lui.-
Sotia lui Mos Gheorghita stie si de o moarta care venea sa-si alapteze copilul. -Venea noaptea la patu* pruncului sa-i dea tata. Sotu* o prins-o pe femeie de lume cu fieru* plugului. Asa l-o invatat o vrajitoare. Cand o venit strigoaia la prunc, i-o pus fieru* de la plug in poala. Ea s-o ridicat de pe pat si o blestemat: <Fie ma-sa curva la cine te-o invatat! Cum oi mai sti muri odata?>. Femeia n-o mai plecat, i-o ramas mormantu* gol.-
E greu de acceptat ca in primul an al mileniului trei exista oameni care cred in astfel intamplari. Si totusi, asa e. -La noi in sat, popa ii cunoaste pe toti strigoii, da* nu-i spune. O zas ca-s 13 strigoi in sat-, spune, convinsa, Catita. -Asa-i!-, intaresc sotul si vecina deodata. Apoi, tac. Ochi stralucitori parca privesc din noapte prin geam. Sa fie lumina din soba? Sau…
Povesti
Preotul din Meziad neaga. Parintele Ovidiu Buzgariu spune ca Biserica Ortodoxa respinge credinta in strigoi si duhuri rele. -Astea-s povesti. Vezi-ti de treaba! Exista lucrari dracesti, dar asta-i altceva. Sunt oameni indraciti, carora li se citesc dezmolirile Sfantului Vasile impotriva celui rau. Lumea asta pricepe!- Preotul adauga ca Dumnezeu si Diavolul sunt prezente vii in traditia populara. -Tot ceea ce este bun vine de la Dumnezeu, precum tot raul este de la diavol.-
Strigoi vii
Craciun Parasca, inspector de specialitate la Directia pentru Cultura si Patrimoniu National, confirma ca strigoii exista, cel putin in mitologia populara. -Se spune ca, noaptea, sufletele strigoilor parasesc trupurile adormite si ies din casa, pe horn. Se rotesc de trei ori, pentru a se intrupa intr-o vietate: lup, pisica, berbec. Apoi se aduna la raspantii de drumuri, la hotarele satelor sau in poieni de padure in care nu creste iarba, unde se intalnesc cu strigoii mortilor. Traditia populara aminteste ca, in drum spre trupurile parasite, strigoii se opresc pe la gospodarii, pentru a face rele, ca acelea povestite de localnicii din Meziad.- Strigoii vii obisnuiesc sa fure laptele vitelor, sa ia puterea barbatilor sau sa -lege- armele vanatorilor care impusca lupi, astfel incat acestea sa nu traga.
Legenda vie
Pe Gratian Florea, o legenda vie, -Bihoreanul- l-a gasit acum un an intr-o coliba mica, din pamant, izolata pe un deal de langa Izbuc, unde traieste de 30 de ani. Satenii spun despre el ca este jumatate lup, jumatate om si, de cate ori il vad coborand in sat, isi fac cruce si-i dau de mancare. Sunt convinsi ca, atunci cand este luna plina, Gratian se transforma in lup si ataca vitele satului. Fiu al unui preot care a slujit multi ani in Biserica Ortodoxa din Izbuc, Gratian a venit greu pe lume. Se spune ca, sfatuita de moasa, pentru a putea naste, preoteasa a strigat numele unor animale. Cand a strigat -pricolici de lup-, moasa a zarit capul copilului. Dotat cu insusiri deosebite, Gratian e capabil sa faca mental operatii complicate de matematica si sa acumuleze pasaje intregi din filozofie. A fost chiar eroul unui film regizat de Thomas Ciulei, fiul celebrului Liviu Ciulei, si intitulat -Gratian-.
Florin Budea – -Bihoreanul-
