Trenul-fantoma

Calatoriile pe liniile ferate romanesti sunt adesea adevarate aventuri pe sine. Nu insa aventuri dintre cele mai agreabile. Si asta mai ales din cauza disconfortului, mizeriei, aglomeratiei din trenuri, intarzierilor acestora, iar uneori chiar a nesigurantei calatorilor.

In tot acest univers, al garilor si al vagoanelor murdare, exista o lume absolut aparte, cu tabieturile si cu regulile sale. E lumea navetistilor, a celor care isi traiesc viata, la propriu, intre doua trenuri.

Unul dintre cele mai potrivite exemple pentru ceea ce inseamna lumea navetistilor este, poate, trenul care leaga Cluj-Napoca de Sighetu Marmatiei. Parcurge cei 220 de kilometri in nu mai putin de sapte ore si jumatate, cu o viteza medie dezarmanta: 30 km/h!

Reporterii saptamanalului -Clujeanul- s-au lasat manati de curiozitate si au intrat in acest mic univers al navetistilor. Au gasit acolo tot felul de personaje. Unele hazlii, altele de care e mai bine sa te feresti.

-Baga trenu*!!!-

E ora 13 fara cateva minute. -Foamea- se pierde intr-un capat al garii Cluj. -Foamea-, adica acceleratul Timisoara – Iasi, caci foamea de dupa-amiaza nu se lasa alungata asa de usor… Zgomotul rotilor mai razbeste o vreme, amplificat de podul metalic de peste Somes. Apoi se amesteca in tacere. Doar o punga de pufuleti si doua fasii de hartie igienica, pe care vantul le impinge spre balariile din spatele liniei 5, au mai ramas in urma…

Peronul e aproape pustiu. Doi ceferisti trag din tigara la umbra si un boschetar isi face de lucru pe langa chioscul dintre liniile 2 si 3. Tacere…

Brusc, amorteala e sparta de-un urlet: -Hai, baaa, ca baga trenu*!-. Din -Egreta-, cel mai vechi bufet din gara, apare un prim palc de barbati. Nu sunt tarani, nici oraseni; vorbesc de patron si fabrica, de salariu si troleibuze, de porodici si cucuruz, de cum s-au facut sau nu perele de pamant. Poarta blugi ori pantaloni de catifea si pantofi negri sau adidasi, asortati la camasi albe si la basti colorate, cu cozoroc. Ei sunt navetistii: oameni care lucreaza la Cluj, dar locuiesc la tara. Trenul lor e -Sigheteanu*-, personalul de Sighet. -Trenul-fantoma-. Cel mai aglomerat personal care paraseste Clujul. Sigheteanu* pleaca din Gara Mica la 14.15. Cu o jumatate de ora inainte, peronul e plin. Unii se odihnesc pe bordura, sprijinindu-si picioarele de linia ferata. Altii fumeaza in picioare, pandind -cand baga astia trenu*-.

Sa vina Iliescu!

Fiecare tine cat mai aproape de sine, sa poata urca mai iute si sa gaseasca un loc in compartiment. -Sa vina Iliescu, dom*le!-, izbucneste un barbat de 63 de ani ce cara o coasa. Ion Turlas Galantu, maramuresean din Salistea de Sus, se intoarce acasa -dupa trei luni de lucru- in Cluj. A facut 17 ani de puscarie, pentru ca a batut un militian. -Vreau sa merg la Bucuresti, la Andreea Marin. Sa zic cate nedreptati am patit si sa mai zic un lucru, dupa care pot sa mor, sa ma impuste! Iliescu-i bun belit, ca a stricat tara, impreuna cu Roman!-, conchide barbatul.

O femeie din Dej ii face semn sa taca. Sopteste, cu teama: -Daca nu e ziaristi, omule?-.

Cei mai multi au fete mohorate. Unii sunt chiar agresivi. -Bai, pe mine sa nu ma filmati, ca va ia mama dracu*. Cine va lasa pe voi in tren?!-, striga un barbat uscativ, scund, cu o privire sticloasa. -Nu va puneti cu asta, ca va ia gatu*. L-ati enervat. Traia bine in timpul lui Ceausescu, amu* se chinuie si-i nervos pe toti-, explica tovarasul uscativului, sprijinind usa WC-ului.

Nu e singurul care-l regreta pe Ceausescu. -Ma trezesc la 3.30 in fiecare dimineata. Trenul pleaca la 4.20 din Gherla. N-am de ales, am patru copii. La Cluj lucrez la particular pe doua milioane jumate. In vremea lui nea Nicu eram tot navetist, dar castigam 3.500 de lei si o duceam bine-, spune Gheorghe Tasi din Gherla. Are 38 de ani. Navetist, de 20.

Nasu* bun si nasu* rau

Trenul e atat de aglomerat, ca aproape nu se poate circula pe culoare. In compartimente stau si cate 14-15 insi. Unele canapele sunt ca vai de capul lor. -In Sigheteanu* asta trebuie sa stai in picioare, ca si cutiile de chibrituri**, sintetizeaza Boca Baronu (51 de ani), muncitor la Electromontaj si navetist de opt ani. Paradoxal, trenul e destul de curat. -Nu-i rabdam pe tigani, ca suntem din Maramures. De aia-i curat-, explica un calator.

In valmasagul de trupuri si de valize, -nasii- isi vad de ale lor. Ca in filmele americane, unde un politist e bun si altul rau, si pe Sigheteanu*, un nas e intelegator, celalalt nu sta la povesti. -Eu nu ma cert… Daca-i vad mai agresivi, ii las in pace. Chem politistii prin statie-, afirma Ioan Rat din Petrova (Maramures).

Celalalt -nas- e ursuz. -Cine v-a dat voie sa pozati, ai? Aveti autorizatie?-, rabufneste. De emotie, uita sa ceara biletul si pleaca bombanind.

Cei mai multi navetisti coboara la Gherla si Dej. Unii se opresc la chioscuri, pentru -una mica-, altii o iau spre casa. De la Dej, trenul se goleste pe jumatate.

Cei ramasi, maramuresenii, isi cauta locuri. Mai sunt de parcurs 160 de kilometri, pe care insa Sigheteanu* ii va face -rapid-, in nici sase ore, -ajutat- de lucrarile ce se executa la terasament.

In 2002: 1.506 infractiuni

Desi aglomerat, Sigheteanu* pare un tren destul de sigur. -Aceste trenuri nu se pot compara cu unele din sudul tarii. Navetistii de acolo nu-si cumpara nici unul bilet. Noi gasim maximum 20 de insi fara bilet sau abonament-, spune subcomisarul Emil Ursut, seful Inspectoratului de Politie Transporturi Feroviare Cluj.

De la inceputul anului, Politia TF Cluj (care raspunde si de judetele Alba, Bihor, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj) a inregistrat 1.506 infractiuni, intre care si cinci talharii. S-au furat cele mai diferite lucruri, de la cabluri si neoane la sine de tren.

In rest, ceferistii sunt oameni foarte discreti si se feresc ca dracu de tamaie sa zica una sau alta despre munca lor. -Noi suntem ca aeroporturile sau uzinele. Nu avem voie sa spunem nimic! In afara de mersul trenurilor-, sopteste, conspirativ, un functionar din Gara Cluj.

Dan Brie