Mihai Clipa, un tânăr ce învață de numai trei ani în Italia, a ajuns în vizorul presei din Peninsulă pentru două proiecte de succes la care a participat. Proiectele au fost realizate la I.I.S "Primo Levi" din Torino, de căre Mihai și colegul lui italian, Marco. Cei doi elevi, împreună cu o delegație a școlii au fost invitați pe 29 septembrie la Palatul Quirinale pentru inaugurarea anului școlar 2008/2009, de către președintele republicii italiane, Giorgio Napolitano. "Clicap" și "Clapush" sunt numele celor două proiecte de realizare a unor sisteme pentru facilitarea utilizării computerului de către copiii cu dizabilități.
"Totul e posibil, trebuie doar să vrei să obții ceva și vei avea"
Românii nu sunt cunoscuți în străinătate, așa cum am fi tentați să credem, doar pentru infracțiunile pe care le comit, dar și prin lucrurile deosebite pe care le pot realiza. Iar dacă acestea se petrec într-un mediu academic rămân, de obicei, necunoscute opiniei publice. Totuși mass-media preia, rar ce-i drept, astfel de evenimente spre publicare. Este și cazul unui tânăr de origine română, Mihai Clipa, care a ajuns în vizorul presei internaționale după realizarea a două proiecte pentru persoane cu probleme grave în mișcarea articulațiilor. Proiectele au fost realizate la I.I.S "Primo Levi" din Torino de căre Mihai și colegul său italian, Marco. Cei doi elevi, împreună cu o delegație a școlii, vor fi invitați, pe 29 septembrie la palatul Quirinale pentru inaugurarea anului școlar 2008/2009, de către președintele republicii italiane Giorgio Napolitano. "E frumos să te gândești la trecut. Când eu am ajuns în Italia acum trei ani nu aș fi crezut niciodată că o să mă integrez atât de bine în comunitate. Profesorii au fost foarte amabili, în special Sorace care a devenit, înainte de a-mi fi profesor, prieten, iar când am intrat să iau parte la aceste proiecte nu mi-ar fi trecut niciodată prin cap că o să ajung aici. Totul e posibil, trebuie doar să vrei să obții ceva și vei avea. Dacă aruncăm o privire, totuși, la reputația comunității noastre aici, în Italia, pot spune că situația nu este una dintre cele mai bune, însă eu nu am avut niciodată astfel de probleme. Părerea mea este că există oameni buni și răi, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, religie sau etnie", declară Mihai, acum, după succesul înregistrat alături de colegul său italian Marco. "Această experiență pentru mine s-a tradus printr-o creștere considerabilă a capacităților profesionale în afară de experiențele pe plan uman care au fost unice în felul lor.", a adăugat Mihai. Ambele proiecte au solicitat utilizarea de microcontrolere și elaborarea softwarelor adecvate, făcând în acest mod posibilă trimiterea semnalelor la computer și funcționarea propriu-zisă a dispozitivului. Dispozitivele au fost structurate în așa fel încât să funcționeze precum joystick-urile analogice. Utilizând, mai apoi, un program comercial, se pot configura ca mouse. Pentru realizarea proiectului, Marco și Mihai au muncit mai bine de 200 de ore în laborator în afara celor 130 de ore incluse în programa școlară.
"Clicap" pentru Federica
"Totul a început în septembrie 2007 când am primit propunerea de la profesorul Sorace de a face echipă cu Marco pentru a duce la bun sfârșit proiectul ÇClicapÈ", spune Mihai. Cele două emulatoare de mouse au fost create din cauza existenței unor cereri precise, în cazul unor persoane cu patologii de tip neurologic și neuromuscular. Emulatorul îi va fi util, spre exemplu, Federicăi, care prezintă dizabilități motorii grave întrucât este afectată de tetrapareza spastică. Pacienții afectați de această patologie, prezintă spasme în procesul de mișcare. Federica este capabilă să efectueze, cu dificultate, mișcări ale brațului drept într-o singură direcție pe o distanță limitată de circa 12 cm. Marco și Mihai au realizat pentru ea un dispozitiv numit "Clicap", care funcționează mișcând înainte și înapoi o bară de aluminiu lungă de circa 45 de cm pe un binar. Binarul are funcția de a evita ca eventuale spasme să miște bara în lateral modificând astfel cursul normal de mișcare. Pe durata unei mișcări complete sunt activați 8 sensori optici. Fiecărui senzor îi corespunde o deplasare a cursorului pe ecran sau o operație a cursorului, în funcție de senzorul activat. Pentru a corela poziția bării cu deplasarea corespondentă a cursorului pe ecran este utilizat un display. În acest mod, activării unui senzor îi va corespunde un număr pe display și fiecărui număr îi va corespunde o funcție specifică a mouse-ului.
Se naște "Clapush"
Matteo, un alt caz, este afectat de distrofia musculară Duchene. În progresul acestei patologii, zisă și distrofie generalizată infantilă, reflexele tendoanelor încep să se reducă ca mai apoi să dispară complet, în paralel cu pierderea fibrelor musculare. Matteo este capabil să își miște doar degetul mare al mâinii drepte pe o distanță de circa un 1cm. Pentru a putea transforma mișcarea extrem de limitată a degetului mare într-o mișcare pe două axe a cursorului pe ecranul PC-ului, Marco și Mihai s-au gândit că ar fi suficient ca Matteo să apese pe un buton, sau mai bine zis să utilizeze ceea ce în termeni tehnici este numit un contact ON/OFF. Au realizat astfel dispozitivul numit "Clapush". Pe un display apare în continuu o serie de numere de la 1 la 6. Fiecarui număr îi corespunde o deplasare sau o funcție specifică a mouse-ului. Când se apasă butonul (contact ON) în corespondența unui număr, cursorul va executa deplasarea sau funcția corespunzătoare acelui număr pe toată durata apăsării. Când butonul va reveni la starea normală (contact OFF), seria de numere oprită în precedenta își va continua cursul normal de unde a fost oprită. În acest mod Matteo poate utiliza computerul.
Un final aproape fericit
Marco și Mihai au prezentat realizarea lor și la examenul de stat care a avut loc în luna iunie 2008. Ambii au decis să se înscrie la Universitatea Politehnica din Torino. Publicitatea făcută pe marginea celor două dispozitive au făcut ca pe adresa școlii să vină un număr neașteptat de mare de cereri de emulatoare de mouse, pe care școala nu le poate produce, din păcate, din motive financiare și de producție. "Sincer să fiu nu mă așteptam nici la atâta publicitate, să fiu mai exact nu credeam că de aceste proiecte va afla vreodată cineva", a mai adăugat modest Mihai.
