Odată ce pășesc în Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida“, vizitatorii au impresia că au pătruns într-o uzină veche, plină de conducte, țevi și panouri electrice. Pe ici, pe colo sunt „ascunse“ fel de fel de automobile care pe mulți îi fac să zâmbească: „De unde am plecat și unde am ajuns!“. La fel se poate spune și în cazul telefoanelor, bicicletelor, motocicletelor, mașinilor de pompieri, locomotivelor. „Rucsacul zburător“ din anul 1958 al lui Justin Capră este brevetat. De ce se numește acest aparat „rucsac zburător“? Deoarece se montează în spate. Potrivit specialiștilor, acest aparat individual de zbor are 20 de kilograme gol. Pasionații de mașini de lux vor rămâne „cu gura căscată“ când vor vedea de unde „a plecat“ Cadillacul decapotabil. În 1924, această mașină abia atingea 80 de kilometri pe oră. Automobilul trăsură Olds Patent, din 1898, se numără printre primele automobile care au circulat prin Capitală. Într-adevăr seamănă cu o trăsură. Are motorul cu aprindere prin scânteie, sistemul de direcție este acționat prin manetă, iar iluminatul este realizat cu lămpi cu acetilenă. Specialiștii spun că acest automobil a aparținut familiei Davila și se pare că „ulterior, a fost recuperat de către un alergător de curse dintr-o groapă de gunoi“. Automobilul lui Aurel Persu, brevetat în 1924, are formă aerodinamică, fiind unicat pe plan mondial. Prinde 80 de kilometri pe oră, iar inventatorul a parcurs cu el peste 100.000 de kilometri. Gunoiul din Capitală, în anul 1895, era transportat cu automobilul cu abur „Gardner-Serpollet“. Dar, acest lucru nu s-a întâmplat pentru prea multă vreme căci producea zgomot foarte mare, iar bucureștenii au fost nemulțumiți de acest „aspect“.
Pe velociped te urci cu scăunelul
Motocicliștii pot vedea fel de fel de motorete, unele semănând cu bicicletele. Motoreta „Peugeot“ are roțile subțiri și ghidonul ca de bicicletă. Motocicleta cu ataș „Puch“ are ghidon ca de bicicletă, kilometrajul pe far, două țevi de eșapament și atașul sub formă de… canoe. Bicicliștii au ocazia să admire bicicleta „Victoria“ cu far în față și roți mari precum cele de motocicletă, dar și bicicleta de semicurse „Jean Louvet“, fără faruri. Velocipedul, tip 1900, are două roți: cea din față mai mare decât cea din spate. Pe velociped te poți urca numai cu scăunelul și nu trebuie să oprești în pantă. Vizitatorii muzeului mai pot „descoperi“ un motor de tramvai electric din 1894. Tramvaiul a fost introdus în București în 1894, iar în lume în 1883, în Austria și Anglia. Tot aici există macheta tramvaiului electric „Thomson Houston“, care a fost utilizat în București între 1920 și 1960. Nu este de neglijat nici macheta unei locomotive cu abur pentru minerit folosită în 1960. În Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida“ se află și o trăsură, din secolul al XIX-lea, de la Mănăstirea Antim. Pasionații de telefoane pot redescoperi vechile aparate, din anul 1882, cu fir și cu receptorul precum o pâlnie. Cazanul cu aburi Babcock-Wilcox este unul dintre exponatele care le dau vizitatorilor muzeului impresia că sunt în uzină. Acest cazan a funcționat la centrala Grozăvești, începând cu anul 1912. Contorul electric cu fise „Siemens Schuckert“, folosit în perioada interbelică în România și macheta furnalului de la Călan se numără printre exponatele muzeului. Așa cum muzeul mai dă posibilitatea vizitatorilor să „examineze din priviri“ tablouri electrice, motoare auto, pompe de apă, foale pentru fierari, mașini de cusut.
