-Un imperiu pentru un SRL-, cam acesta ar putea fi motto-ul dubioasei privatizari a SC Perla Tarnavei SA. Dupa ce s-a inchis gura lumii cu o cercetare penala, soldata cu dispunerea neinceperii urmaririi penale (NUP) a -clanului Necsulestilor-, scandalul capata proportii din ce in ce mai greu de controlat de catre cei care l-au initiat si intretinut. Ba chiar incepe sa aiba efecte bumerang. Procurorul general al Romaniei, Joita Tanase, nu a acceptat NUP-ul dat de procurorii din Alba si a trimis dosarul spre revizuire.
Curios, tocmai cei care au reclamat modul in care s-a privatizat societatea sunt acum cercetati penal, trimisi in judecata, si unii chiar au fost trimisi in arest preventiv. Un dosar controversat, pentru care unii se lupta sa il ingroape acolo unde ei sunt -baroni-, la Alba. Nimic nu trebuie sa rasufle -la centru-, pentru ca exista riscul ca ei sa plateasca pentru faptele lor si nu cei care deja au inceput sa fie -executati silit-.
Un rechizitoriu ca un jurnal
Rechizitoriul finalizat la 12 iunie a.c. de catre Cornel Herlea, sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba, este unul discutabil, el putand fi apreciat ca fiind cel putin interesant. Rasfoindu-l, ai, uneori, senzatia ca citesti un jurnal personal. Spunem asta pentru ca pe parcursul celor 50 de pagini, ne impiedicam si de impresiile personale ale procurorului, care nu au nici o implicare profesionala, dar care au rostul lor prin conotatiile date. -Pionul- principal al rechizitoriului este Toader Ignat, fostul -sef al Complexului de vinificatie Jidvei-, dupa functia pe care i-o atribuie procurorul, adica cel care a reclamat operatiunile ilegale prin care a fost privatizata SC Perla Tarnavei SA, actuala SC Jidvei SRL. Capetele de acuzare impotriva lui Ignat si a celorlalti cinci fosti subordonati, in baza unui prejudiciu de 85 miliarde de lei, invocat si, ulterior, recalculat la 17 miliarde de lei, sunt -probate-, in mare parte, prin deductii si prin marturii ale unor -colegi de lot- de-ai lui Ignat, care pot fi usor banuiti ca incearca sa se spele pe maini, declarand ca ei doar au executat ordinele acestuia. Or, cea mai mare problema a acestui rechizitoriu este capitolul -probatiunii-.
De exemplu, in constatarea unei -diminuari intentionate a randamentului in procesul de prelucrare a strugurilor, de la 76% la 72%-, se invoca faptul ca -invinuitul Ignat Toader a indicat inculpatului (Comsa Horatiu – n.n.) sa utilizeze randamentul diminuat fata de randamentul real-, ceea ce ar -rezulta din declaratia inc. Comsa Horatiu, din procesul-verbal de confruntare a acestuia cu invinuitul Ignat Toater (atentie! – n.n.), din imprejurarea ca invinuitul era subordonat direct invinuitului si era, din punct de vedere personal, practic, o persoana fara experienta, iar prin modificarea randamentului, practic, inculpatul Comsa Horatiu nu a obtinut vreun folos material-(?! – n.n.). Asadar, argumentul suprem al probatiunii acestei spete este marturia unui invinuit, care este prezentat ca un tip eexperimentat. Tot in rechizitoriu, Comsa Horatiu este prezentat ca -un simplu instrument, pe care Ignat Toader il manevra dupa cum ii dicta interesele-. Interesanta proba, nu ? In aceeasi speta mai sunt insa invocate ca proba si -inventarierea gestiunii Salcudean Iosif, unde a fost identificat un plus in cantitate de 209.000 litri vin pe drojdie (must)- si o comparatie facuta intre randamentul diminuat si cel prevazut in expertiza contabila din anul precedent. Practic, se incearca acreditarea ideii ca Ignat a dat astfel de dispozitii incat plusul de cantitate sa il valorifice in interes personal, manevrandu-l pe -intrumentul- Comsa. Ei bine, rechizitoriul -musteste- (ca tot suntem intr-o afacere cu vinuri) de astfel de aprecieri.
Pe urma vinului pierdut
Ceea ce s-a omis in rechizitoriu este insa o alta -cale- luata de cantitatile reclamate de -Necsulesti-, actualii patroni ai imperiului SC Jidvei SDRL, fosta SC Perla Tarnavei SA. Chiar inaintea finalizarii rechizitoriului, unul dintre inculpati, care a si fost arestat preventiv, fostul gestionar Balau Toader, declara unui post central de televiziune ca a gasit -un caiet de-al lui Claudiu Necsulescu, in care erau trecute toate cantitatile de vin, scoase ilegal, asa-zisele ?çprotocoale?ê, catre Vama, Garda Financiara, Ministerul Agriculturii, Procuratura, deputatul Alexandru Peres… Se dadeau comisioane, lunar, vin premiat, la sticle de 750 de ml, intre 10.000 si 12.000 de sticle, sampanie- cate 6.000 si 7.000 de sticle si coniac – cate 200 de sticle. Insumate, se ajunge la miliarde de lei lunar-, marturisea Balau. Mai mult, in confirmarea celor declarate de gestionar, in posesia noastra au intrat unele liste de evidenta a unor astfel de -protocoale-, notite de-ale lui Claudiu Necsulescu. Notate sub denumirea -total comisioane-, aflam ca 25 de cutii cu sticle de Sauvignon Blanc, doua cutii cu sticle de Dry Muscat si 10 cutii cu sticle de Riesling Premiat au plecat catre o adresa scrisa ilizibil, plus alte zeci de cutii care au plecat, conform aceleiasi liste, in luna august 2000, la -Dl Zgaia- (presedintele filialei PNTCD-Alba), la -Dl Bora- (Voicu Bora, atunci seful FPS Alba), la -Dna Sporea- (Elena Sporea, fost lider al sindicatului Agrostar si actual deputat PSD), la -senator Alba- si catre altii. O alta luna incarcata a fost iunie, a aceluiasi an, unde aflam cum plecau cutiile de vin catre deputatul Nicolae Popa si alte persoane fizice sau juridice. Pe listele de -comisioane- ale lui Necsulescu figureaza si -ministrul Muresan-, cu 10 cutii de Sauvignon Blanc, patru cutii de sampanie Extra Dry si o cutie cu o bautura abreviata -Cj-. O alta lista extrem de relevanta este cea a lunii decembrie 2000, cand spre -Agrostar-, -Dna Sporea-, -Curtea de Conturi-, -Dl Popa- (Nicolae Popa, atunci, deputat APR), -Dl Peres- (Alexandru Peres, deputat PD) au plecat, in flux continuu, zeci si zeci de cutii cu vinuri si sampanie. Si listele nu sunt complete…
-Inocenta- Necsulestilor
De-a dreptul amuzant este modul in care acesti Necsulesti sunt prezentati in rechizitoriu, in comparatie cu inculpatii sau, mai bine zis, cu Ignat. Iata un exemplu: -Beneficiind de pozitia pe care o ocupa in societatea comerciala, precum si de faptul ca proprietarii societatii nu erau specialisti in materia producerii de produse vinicole, precum si de relatia de incredere reciproca stabilita initial intre invinuit si proprietarii firmei, Ignat Toader, sub aspectul activitatii de flux tehnologic si al stabilirii parametrilor de productie si de precizare si determinare a consumurilor cantitative si productiei efective a societatii, coordona, practic, toata aceasta categorie de activitati-. Referitor la -inocenta- Necsulestilor, prezentati si compatimiti pentru lipsa lor de experienta in aceasta breasla, trebuie sa spunem ca acestia, inca din 1992, au facut afaceri cu SC Perla Tarnavei SA, prin firmele lor, SC Textil Promotion SRL si Promotion SRL, din Constanta, pana cand, usor-usor, au pus mana pe imperiul viticol. Cum au facut-o, v-am aratat intr-unul dintre numerele trecute ale ziarului nostru. Ba chiar, referitor la modul in care au preluat SC Perla Tarnavei SA, pe care apoi au transformat-o in SRL, au fost cercetati, dar veti vedea, Parchetul Alba a dispus neinceperea urmaririi penale (NUP).
Un alt aspect care nu trebuie scapat din vedere este acela ca pe parcursul rechizitoriului, lui Toader Ignat i se atribuie functia de -sef al Complexului viticol Jidvei-. Mai mult, desi la dosar nu exista o organigrama care sa ateste aceasta functie, procurorii tin mortis sa figureze astfel, pentru ca daca se va demonstra ca nu a avut aceasta functie, tot esafodajul lor risca sa se prabuseasca, atat timp cat Ignat nu avea atributii de gestiune. De altfel, chiar modul voalat prin care se exprima autorul rechizitoriului ar trebui sa dea de gandit: -Profitand de faptul ca beneficia de increderea administratorului societatii si a proprietarilor acesteia, care (atentie! – n.n.) l-au abilitat, practic, pe invinuit sa se ocupe de tot ceea ce, in sens larg, inseamna vinificatie (producere, imbuteliere, prezentarea produsului finit, aprovizionarea cu consumabile – dopuri, cosulete, capsule, termoconductibile, etichete, ambalaje carton)-… Practic, prin aceasta -abilitare-, care, de fapt, nu exista scriptic, in carca lui Ignat se pot arunca tot felul de afaceri, de la diminuarea randamentului pana la -invarteli- cu etichete si dopuri, de miliarde de lei. Numai ca Ignat sustine ca el nu se ocupa decat cu productia, el considerandu-se dintotdeauna ca -sef productie- care nu are nici o legatura cu gestiunea sau cu marketingul. In acest sens, Ignat declara ca directorul economic al firmei, Rodica Pusca, este cea care are astfel de atributii. Daca avocatii vor dovedi ca asa este, atunci rechizitoriul este cam prea subtire pentru niste afaceri atat de mari…
Un avocat acuza
Avocatul lui Toader Ignat, senatorul liberal Nicolae Vlad Popa, sustine ca rechizitoriul intocmit de Procuratura Alba este o -mascarada-. Tocmai de aceea, aparatorul lui Ignat afirma ca va depune o plangere la adresa procurorului Cornel Herlea, cel care a intocmit rechizitoriul, in care-l va acuza de abuz in serviciu. In opinia sa, prejudiciul de peste noua miliarde de lei, de care este acuzat Ignat, in urma diferentei intre pretul etichetelor achizitionate de fostul sef de la Jidvei si alte oferte existente, este -total fals-, deoarece pretul etichetelor este inclus in pretul produsului finit, care -s-a vandut cu un profit mai mare de 100%-, dupa cum sustine Nicolae Vlad Popa. Prin urmare, acuzatiile aduse clientului sau de catre procurori sunt caracterizate de catre senatorul liberal drept -enormitati in materie de incadrare juridica-.
Avocatul Popa spera ca instanta de la Curtea Suprema de Justitie va hotari stramutarea procesului de la Alba, intrucat -zona este total subordonata familiei Necsulescu-, sustine Nicolae Vlad Popa.
Joita are dubii cu privire la -inocenta- familiei Necsulescu
Pentru a se plasa dincolo de orice banuiala, noul administrator de la Jidvei, Claudiu Necsulescu, s-a supus, fara nici un fel de probleme, cercetarii deschise de Parchet, in cazul privatizarii de pe Valea Tarnavei. Dupa cateva luni de cerecetari, Parchetul Alba a decis, anul trecut, neinceperea urmaririi penale in cazul lui Claudiu Necsulescu si a directorului Samarghitean. Decizia Parchetului Alba pare sa nu fi fost pe placul procurorului general, Joita Tanase, care a cerut reanalizarea solutiei, pe motiv ca -cercetarile sunt incomplete si solutiile date sunt netemeinice si nelegale-. Cererea lui Joita a fost respectata, iar dosarul i-a fost incredintat procurorului Calin Tatu, care, dupa indelungi cercetari, a pus un nou NUP pe dosar, apoi s-a transferat la Sibiu.
