Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri în noaptea de Revelion, la ora 12, simbol al dorințelor pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului următor, iar napolitanii aruncă pe fereastră lucruri vechi, care reprezintă anul ce se încheie. Fiecare popor al lumii are propriile obiceiuri de Anul Nou.
Anul Nou, în multe zone din Europa, este asociat cu superstiții și preziceri. De exemplu, în unele părți din Elveția și Austria, localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa și va distruge lumea în anul 1000. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, toți au fost fericiți, dar, în amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobișnuite.
În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradițională este "vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găsește moneda va avea noroc în anul respectiv.
În Scoția, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, ce sunt apoi lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars și celui nou îi este permis să vină. Scoțienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.
În Scoția, a apărut și "Auld Lang Syne", unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Un cântec vechi, el a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, în 1796, în cartea "Scots Musical Museum".
Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorințe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-și strecura verigheta în cupa de șampanie și de a ciocni.
Un obicei similar boabelor de struguri există și în Portugalia, cu diferența
că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghițite 12 smochine, care simbolizează 12 dorințe pentru anul ce vine.
La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca "choucroute" (un fel de varză murată cu cârnați) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.
La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopții pentru a face curățenie.
Tradiția însă tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", italienii obișnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăție și abundență.
În Olanda, "Oudejaarsdag" sau "Ziua anului trecut" (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori și țin până târziu în noapte. De altfel, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.
În țări din America Latină precum Ecuador sau Peru, cu puțin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuși de cârpă sau din hârtie creponată (mu–ecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpușile sunt expuse apoi în fața caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopții, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credința conform căreia dacă porți o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii; astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roșul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care dorește să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.
Rușii, la fel ca și românii, obișnuiesc să bea șampanie la miezul nopții și, după ora 12, să deschidă ușile și ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.
În ebraică, Anul Nou se traduce prin "Rosh Hashanah". Este o perioadă sacră, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.
În calendarul islamic, care se bazează pe mișcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătorește pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun semințe de grâu la încolțit, în vase speciale. Până la sosirea Anului Nou, grâul crește și simbolizează primăvara și viața nouă care începe.
