Desi este un act natural, alaptarea reprezinta un comportament ce trebuie invatat. Teoretic, toate mamele isi pot alapta copiii. Multe dintre ele nu sunt insa corect informate, cedand sfaturilor diverselor persoane apropiate sau chiar a unora dintre cadrele medicale care sustin ca introducerea cat mai precoce a unei alimentatii alternative sau chiar renuntarea la alaptare este benefica copilului. In realitate, toate studiile medicilor arata cu totul altceva. Renuntarea la laptele matern poate avea consecinte dintre cele mai nocive asupra copilului, iar informatiile inexacte despre alimentatia copilului mic reprezinta adesea o cauza de malnutritie mai importanta decat lipsa hranei.
Malnutritia, cauza importanta a mortalitatii infantile
Conform datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii in anul 2001, la nivel mondial, malnutritia era responsabila, direct sau indirect, de 60% din cele 10,9 milioane de decese pe an la copiii sub cinci ani. Peste doua treimi din aceste decese sunt asociate adesea cu practici alimentare necorespunzatoare in primul an de viata. Sub 35% sunt copii alaptati exclusiv in primele patru luni. Alimentatia complementara se face ori prea devreme, ori prea tarziu, cu produse necorespunzatoare din punct de vedere al calitatii sau sigurantei alimentelor. Copiii malnutriti care supravietuiesc au o morbiditate crescuta ulterior, cu consecinte negative pe termen lung asupra dezvoltarii.
De asemenea, cresterea incidentei copiilor supraponderali si obezi, inregistrata, in special, in randul copiilor alimentati cu formule pentru sugari sau alte preparate din lapte, reprezinta o problema de sanatate publica.
O analiza a expertilor OMS a aratat ca durata optima a alaptarii este de sase luni, intarcarea fiind recomandata dupa varsta de un an. Alaptarea este premisa centrala pentru o buna dezvoltare, copiii fiind astfel protejati fata de infectii digestive si respiratorii, de boli alergice, ceea ce contribuie la scaderea morbiditatii, a mortalitatii infantile.
Alaptarea are consecinte benefice asupra copilului, dar si a mamei
De asemenea, specialistii considera ca alaptarea cat mai precoce dupa nastere constituie si o modalitate de prevenire a abandonului, de intarire a legaturii afective intre mama si copil.
In plus, alaptarea are costul cel mai scazut comparativ cu orice alt lapte care poate fi dat sugarului, iar sanatatea mamei este influentata pozitiv, scade incidenta cancerului la san si a celui ovarian, contribuind si la spatierea nasterilor.
Europenii incurajeaza alaptarea
La nivel european, exista mari variatii in privinta alaptarii. Potrivit unor date din 2001, in Franta sunt alaptati aproximativ 48,5% din copii, in Norvegia aceasta cifra ajunge la 98%, in Germania la 85%, in Marea Britanie la 70%, iar in Luxemburg la 75%.
In Romania, se inregistreaza o situatie favorabila, cu o pondere a copiilor alaptati de 90% in prima luna de viata, 67,7% la trei luni si, respectiv, 40,1% la sase luni, in anul 1999, peste media europeana.
Totodata, se inregistreaza o pondere mare a intarcarii dupa varsta de trei luni – 35% din sugari, durata medie de alaptare mentinandu-se in jurul varstei de cinci luni.
Alaptarea exclusiva, evitata in Romania
La varsta de cinci-sase luni, mai putin de 10% din sugari raman alaptati preponderent. Alaptarea exclusiva nu este o practica frecventa in Romania. Ea a fost introdusa ca recomandare la nivel national si promovata de unii medici in ultimii 10 ani, dar nu prevaleaza in fata obiceiurilor traditionale de a oferi sugarilor ceai si in special suc de fructe, dupa implinirea varstei de doua luni. Aceasta recomandare nu este respectata in totalitate nici de catre personalul medical, care cedeaza usor la solicitarile familiei.
Introducerea alimentatiei cu biberonul cu un lapte diferit de cel matern se practica de timpuriu, in medie la varsta de trei luni.
Mamele, incurajate in mod gresit sa ofere copilului si altceva
Potrivit unui studiu, efectuat pe un lot de 1.050 de mame, personalul medical a fost mentionat ca principal factor – 62,2%, care a incurajat introducerea unui alt lapte decat cel matern.
In conditiie scaderii puterii de cumparare a majoritatii populatiei, renuntarea la alaptare, diversificarea timpurie a alimentatiei, predominant cu cereale, lapte de vaca si alte alimente cunoscute ca fiind nocive, compromit alimentatia la san, cat si valoarea nutritiva a hranei oferite copilului, pe de o parte, prin scaderea nevoii de supt, iar pe de alta, prin scaderea absorbtiei digestive a micronutrientilor.
Din datele programului reiese ca in Romania s-a inregistrat o pondere extrem de mare a anemiei – 46-54% din copiii testati. De asemenea, a fost constatat faptul ca hemoglobina medie are o valoare semnificativ mai mica in mediul rural, unde prevalenta anemiei a fost de 54%, si ca anemia este mai frecventa la copiii de rang mai mare sau egal cu patru, la cei ai mamelor cu patru ani de scoala, la sugarii intarcati precoce si la cei cu greutatea la nastere sub 2.500 g.
