Bolile de stomac -explodeaza- primavara. Drept urmare, vanzarile la produsele gastrice sunt mari in aceasta perioada, farmacistii afirmand ca cererea pentru medicamentele destinate afectiunilor stomacale este mai mare decat in restul anului.
Ce este gastrita
Gastrita este inflamatia mucoasei care captuseste stomacul. Ca efect al inflamatiei, mucoasa se congestioneaza, poate sangera, secreta mult mucus, iar musculatura stomacului se poate contracta prelungit si frecvent, provocand dureri si varsaturi. Tulburarile de secretie gastrica sunt rezultatul formarii excesive de acid clorhidric si de enzime necesare digestiei. Secretia acida crescuta nu este inofensiva pentru mucoasa gastrica inflamata si ea este de obicei resimtita de bolnav sub forma arsurilor in capul pieptului si a regurgitatiilor acide.
Eliminarea alimentelor prajite
Cauza gastritelor hiperacide rezida de obicei din greselile de igiena alimentara. Abuzul de condimente (piper, otet, mustar, hrean etc.) si de alimente prajite in grasime reprezinta o agresiune adusa continuu mucoasei gastrice, care sfarseste printr-o iritatie permanenta, ce duce la gastrita. Se stie ca grasimea se descompune prin prajire in unele substante iritante care provoaca tuse sau lacrimarea ochilor. Acelasi efect iritant il are grasimea prajita si asupra stomacului, cu deosebirea ca aici efectul se prelungeste de-a lungul duratei sederii alimentelor in stomac, adica patru-cinci ore.
Alt obicei neigienic pentru stomac este acela de a consuma alimente prea reci sau prea fierbinti, ca si obiceiul de a manca prea repede. In acest din urma caz, alimentele, insuficient mestecate, ajung in stomac in bucati prea mari, a caror digestie este astfel prea prelungita si de aceea iritanta pentru stomac. De aici rezulta importanta mestecatului metodic al alimentelor, pentru care este nevoie de o dantura buna, reparata la vreme, sau, acolo unde este necesar, de folosirea unei proteze dentare.
Bauturile alcoolice, mai ales cele distilate si mai cu seama luate pe stomacul gol sau in cantitate prea mare ori prea des repetate, constituie alt factor de iritatie gastrica ce poate duce la aparitia gastritei hiperacide. In aceeasi ordine de idei este de amintit tutunul, cu efecte de stimulare inutila si chiar daunatoare a secretiei si contractilitatii stomacului.
In sfarsit, obiceiul nesanatos de a manca la ore neregulate sau de a provoca la masa discutii violente si enervari poate, prin repetarea lui, duce la dezorganizarea mecanismului nervos care declanseaza secretia gastrica, ceea ce favorizeaza tulburari ale procesului de digestie gastrica si la aparitia unei gastrite.
Ulcerul, consecinta a tensiunii psihice
Boala ulceroasa, a carei aparitie este favorizata de factorii daunatori enumerati mai sus, consta din tulburari de secretie si mobilitate a stomacului si a primei portiuni a intestinului subtire, ce duc la constituirea unei ulceratii care intereseaza una sau mai multe din tunicile stomacului sau duodenului. Boala ulceroasa este urmarea unor tulburari in echilibrul proceselor nervoase de la nivelul scoartei cerebrale, provocate de stari prea intense sau prea prelungite de incordare nervoasa, asa cum este cazul indivizilor surmenati sau supusi continuu unei tensiuni psihice (frica, ingrijorare etc.)
In cazul bolii ulceroase, desigur ca tratamentul nu se poate reduce numai la o anume dieta, dar nu se poate obtine vindecarea fara masuri alimentare speciale, care au scopul, ca si in gastrita hiperacida, sa neutralizeze secretia gastrica in exces si sa calmeze stomacul iritat, punand in repaus terminatiile nervoase din peretii gastro-duodenului, cuprinse si ele in procesul inflamator propriu gastritelor, proces care insoteste de obicei si boala ulceroasa.
Gastritele se pot vindeca definitiv printr-un bun tratament dietetic si medicamentos. Despre boala ulceroasa se poate spune acelasi lucru, cu rezerva insa ca vindecarea ei este de cele mai multe ori aparenta. Este intr-adevar o caracteristica a bolii ulceroase de a evolua in crize legate de anotimp. Astfel, crizele sau puseele acute de boala ulceroasa survin mai ales primavara si toamna. Un asemenea puseu are tendinta spontana de a se vindeca, pentru a reveni insa in primavara sau toamna urmatoare, atunci cand bolnavul, care nu mai suferise intre timp, se credea vindecat.
Alimentatia ulcerosului trebuie fractionata in patru-cinci sau chiar sase mese pe zi, pentru a nu incarca stomacul cu o cantitate mare de alimente, ceea ce ar intarzia digestia si evacuarea.
Laptele, un aliment miraculos
Cel mai indicat aliment este laptele, care are efect, chiar administrat in plina criza. El leaga acidul clorhidric in exces din sucul gastric, ferind peretii stomacului de efectul daunator al acestuia. Pentru acest motiv se recomanda ca, intre mese, bolnavul sa bea in mod repetat lapte in portii de cate 150 ml. Nu toti bolnavii suporta insa laptele. In unele cazuri, reintroducerea brusca a acestuia in alimentatie poate da tulburari intestinale (diaree, constipatie). Bolnavul de ulcer nu trebuie sa renunte insa nici in aceste cazuri la lapte. Incidentele acestea de intoleranta pot fi indepartate daca laptele se ia taiat cu ceai, cu o apa alcalina sau daca la fiecare ceasca de lapte se adauga o lingurita de praf de carbonat de calciu. O alta metoda este aceea de a consuma laptele in preparate cu fainoase (gris, orez, taitei cu lapte).