Cum poate un om să-și piardă locul de muncă fără să fi fost condamnat definitiv? Simplu, după o arestare preventivă sau la domiciliu într-un dosar penal, chiar după prima prelungire!
În România, există o prevedere în Codul muncii care ridică o problemă serioasă de echilibru între drepturile salariatului și interesele angajatorului. Este vorba despre articolul 61 litera b), care permite concedierea fără preaviz a unui angajat arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile.
Problema nu este una pur teoretică, ci ea chiar a fost pusă în practică în două cazuri celebre: fostul director general al ASSMB, Cristian Plută și chirurgul toracic deja condamnat definitiv pentru luare de mită, Cristian Paleru. Celor doi li s-au desfăcut contractele de muncă după ce arestarea lor a fost prelungită, detalii AICI și AICI.
Legea nu condiționează această posibilitate de existența unei condamnări definitive și nici de faptul că acuzațiile penale ar avea legătură cu activitatea profesională a angajatului, iar practic, o persoană poate ajunge astfel să-și piardă venitul și stabilitatea profesională într-un moment în care dosarul penal este încă în curs de soluționare.
Curtea Constituțională a României, din care făcea parte la acel moment și Tudorel Toader a examinat această prevedere prin Decizia nr. 153 din 17 martie 2016. În analiza sa, Curtea a recunoscut explicit că, dacă un contract de muncă a fost desfăcut în temeiul acestei dispoziții, efectele concedierii rămân ireversibile chiar dacă ulterior se demonstrează că arestarea a fost nelegală sau neîntemeiată, adică soluționarea favorabilă a dosarului penal nu desființează automat concedierea și nu garantează revenirea pe postul pierdut.
Cu toate astea, în unanimitate, CCR a decis în 2016 că prevederea e constituțională
Astfel că un om poate pierde vechimea într-un anumit loc de muncă, oportunități de carieră, venituri și relații profesionale și chiar dacă își dovedește nevinovăția, revenirea la situația anterioară nu este garantată.
Prin Decizia nr. 153/2016, CCR a considerat că norma urmărește protejarea angajatorului împotriva consecințelor absenței îndelungate a salariatului. Ulterior, prin Decizia nr. 662 din 29 octombrie 2019, Curtea a reiterat argumentele din jurisprudența anterioară.
Sâmbătă 24 octombrie 2026, fiul lui Tudorel Toader, lector la Facultatea de Drept la Universitatea din Iași, a fost arestat preventiv după ce procurorii l-au acuzat că ar fi comis infracțiuni de viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, fapte presupus a fi fost comise în raporturile inculpatului cu mai multe studente ale instituției de învățământ superior.
Decizia nu este definitivă și pentru a-i putea fi desfăcut contractul de muncă de la Universitatea din Iași, trebuie ca judecătorii Înaltei Curți să-i respingă contestația și judecătorii Curții de apel Iași să accepte prelungirea mandatului de arestare.
Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall a descris felul în care Alexandru Toader a ajuns cadru didactic printr-un OUG cu dedicație
„Uman se poate înțelege supărarea d-lui Tudorel Toader în calitate de tată, deși și cele 2 fete au tați, dar să se victimizeze că vezi doamne este “un atac la el” arată micimea umană a acestui domn care nu numai că a făcut atât de mult rău justiției dar și-a promovat odrasla acuzată de viol prin nepotism și tertipuri legislative, inclusiv prin adoptarea unei OUG, în perioada în care dl. Tudorel Toader era Ministrul Justiției, astfel încât fiul lui să fie beneficiarul acestei OUG care i-a permis să devină angajat pe perioadă nedeterminată pe postul de asistent universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi!
Evident că atunci dl. TT mă tot ataca tocmai pentru că am avut curajul să spun adevărul.
Scârbă și dezgust față de asemenea specii umane!”, a conchis Birchall.
Oare Tudorel Toader care neagă acuzațiile chiar își închipuie că domnișoarele studente cădeau ca spicele din dragoste pentru beizadea?
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
