Federaţia Neguvernamentală Antidrog îşi exprimă maxima îngrijorare faţă de letargia autorităţilor responsabile cu politicile naţionale şi locale de prevenire a consumului de droguri, alcool şi tutun. Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională Antidrog, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au datoria şi obligaţia de a interveni in susţinerea programelor strategice în materie. Drogurile, alcoolul si tutunul nu au culoare politică. Recentele statistici evidenţiate prin Studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) în rândul elevilor de 16 ani, arată că România înregistrează procente peste media europeană la debutul precoce (13 ani) în consumul de substanţe (alcool, droguri, tutun) România depăşeste aproape de doua ori media europeană la consumul zilnic de tutun – 5 % dintre elevii romani, comparativ cu 2,9 media europeană.
Depăşim media generală la consumul de alcool – 82 % dintre elevii România, comparativ cu 79 % media europeană.
7 % dintre elevi recunosc că s-au intoxicat cu alcool faţă de 6,7 % media europeană.
Consumul de medicamente calmante în scopul de a se droga este de 9,4 % faţă de media europeană de 4 %.
Studiul ESPAD a măsurat şi alte comportamente periculoase – jocurile de noroc, jocuri online si reţelele sociale. 20 % dintre elevii de 16 ani din România au pariat excesiv in ultimul an, comparativ cu 15 % media europeană.
În jur de 50 % dintre elevii de 16 ani din România, petrec peste 4-5 ore într-o zi de şcoala, online, pe reţele sociale în condiţiile în care se discută tot mai mult despre anxietate, depresie, probleme cu somnul.
Provocările sunt mari pentru tineri şi în cazul consumului ocazional de droguri.
Prevalenţa în rândul tinerilor 16,7 % segment vârstă 14-34 ani.
„Indiferenţa şi ignorarea fenomenului din partea autorităţilor publice centrale – Guvern, ministere precum şi din partea autorităţilor publice locale din ultimii 10 ani, a dus la această situaţie pe care impardonabil nu şi-o asumă. Lipsa programelor alternative la consum, prevenirea consumului în rândul populaţiei şcolare prin programe permanentizate, lipsa resurselor financiare, logistica şi programe de secol XXI, resursa umană insuficientă sunt motivele dezastrului in materie de politici naţionale si locale de prevenire a consumului de droguri, alcool şi tutun. România in contextul dat, încă nu are Strategia Naţională Antidrog 2021-2025, Planul de Acţiune 2021-2025, Programul de Interes Naţional, Planul Naţional adoptate prin H.G. Trendul în România este de creştere a prevalenţelor si singura preocupare a autorităţilor este de a interpreta studiile în sens pozitiv, evidenţiind doar aspectele pozitive din Rapoartele europene ceea ce nu poate duce decât la creşteri ale prevalenţelor.”, spune Preşedintele Federaţiei Neguvernamentale Antidrog, Gigel LAZĂR.
Pe de o parte ar trebui sa multumim acestui ONG ca ne avertizeaza cu trendul crescator al tinerilor din tara noastra ce intra in zona consumatorilor de droguri, alcool, etc, insa suntem inca departe de procentul de 25 % – media tinerilor ce sunt cunoscuti ca utiulizatori constanti de droguri din Uniunea Europeana.