Desi tardiva, actiunea -in forta-, demarata de Sectia de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate din cadrul Parchetului Curtii Supreme de Justitie, se doreste a fi un -tampon*-, o justificare in ce priveste moratoriul instituit de Guvern, referitor la suspendarea pe timp de un an a adoptiilor internationale. Lipsa unei metodologii coerente in ce priveste relatia Guvernului cu organizatiile neguvernamentale, inexistenta unei legislatii ferme cu privire la conditiile optime de adoptie a copiilor romani de catre familii din strainatate, toate acestea nu permit o -dezlegare- – in momentul de fata – la acest gen de adoptii. Dar se stie, inca de la inceputul anilor *90, ca acest gen de -afaceri- a fost generator de maxime castiguri, cu minimum de investitii.
Un director, -adoptat- preventiv de catre Parchet
Primul -cap- important din seria vizata de Sectia de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate din cadrul Parchetului Curtii Supreme de Justitie este Sorin Diaconescu, fost director al Directiei pentru Protectia Copilului a sectorului 5 Bucuresti, pe numele caruia a fost emis, luni, un mandat de arestare preventiva, pe o perioada de 30 de zile. Diaconescu Sorin a fost arestat sub acuzatiile de fals intelectual si abuz in serviciu, in legatura cu adoptarea ilegala a opt copii din centre de plasament. Directorul respectiv se afla in vizorul autoritatilor inca de acum doi ani si jumatate, dar cercetarile – deosebit de anevoioase – n-au putut fi duse la capat decat acum. In cursul anului 1999, Diaconescu, in calitate de director al Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 5 a semnat si si-a insusit un numar de opt dispozitii privind plasamentul in regim de urgenta a unor copii aflati in dificultate. In baza documentelor, au fost emise hotarari ale Comisiei pentru Protectia Copilului Constanta, prin care copiii erau incredintati Centrului de Plasament. Ca urmare, patru dintre copii au fost adoptati de catre familii din strainatate, prin intermediul Fundatiei -Viitorul copiilor-.
Cele opt dispozitii semnate de Diaconescu nu au fost comunicate Comisiei pentru Protectia Copiilor, din cadrul Directiei sector 5, singurul organism care avea calitatea sa dispuna in privinta mentinerii sau revocarii dispozitiilor emise de fostul director.
Copii-fantoma, doriti de parinti, dar pe lista de -export-
Din cercetarile efectuate a rezultat faptul ca pentru unul dintre copii exista o cerere din partea tatalui, prin care solicita ca fiica sa sa fie redata familiei. Comisia pentru Protectia Copilului sector 5, nestiind de demersurile lui Diaconescu si de cererea tatalui, a hotarat plasamentul fetitei la un asistent maternal. Desi stia despre situatia copilului, Diaconescu nu a spus nimic despre cererea tatalui.
Teoretic, cei opt copii ar fi trebuit sa intre in grija Fundatiei -Viitorul Copiilor- din Constanta. Dar micutii pentru care s-au emis aceste dispozitii nereale nu au parasit nici un moment Capitala, ei nefiind inregistrati in evidentele Centrului de Plasament de pe malul marii. Practic, acestia s-au aflat tot timpul in Bucuresti, in grija unor asistenti maternali ad-hoc si nicidecum a unui centrului.
Anchetatorii au ajuns la Sorin Diaconescu in urma cercetarilor in cazul cetateanului israelian Marian Maierson, presedintele Fundatiei -Viitorul Copiilor- din Constanta, acuzat ca ar fi falsificat 53 de repartitii si decizii de confirmare ale Comitetului Roman pentru Adoptii, in perioada 1999-2000. In baza actelor falsificate de Maierson, instantele de judecata au dat hotarari de adoptii internationale ramase definitive, copiii fiind luati de familiile adoptatoare. Se pare ca Maierson este si tinta reclamatiilor celor 14 familii de evrei care l-au abordat pe Adrian Nastase in cursul vizitei sale in Israel, convingandu-l pe premier sa adopte o linie mai flexibila in ce priveste adoptiile internationale.
Se scutura pomul cu -beneficiari-
Un alt caz aflat in atentia anchetatorilor este cel al Ralucai Irinel Cojocaru, presedinte al Fundatiei -Copilul meu- din Snagov-Ilfov. Tot in perioada 1999-2000, aceasta a primit jumatate de milion de dolari din partea unor fundatii sau asociatii americane, precum si a unor familii adoptatoare. Ea a depus banii intr-un cont personal si i-a cheltuit fara sa isi onoreze obligatiile fata de cei care au platit-o.
Printre persoanele cercetate se mai afla Monica Lica, inspector pentru protectia copilului in judetul Constanta, precum si Aurelia Babus, director al unui Centru de Plasament din Pitesti.
Cercetarile Politiei si Parchetului vizeaza adoptiile internationale in cazul a 62 de copii, in care au fost implicati si doi cetateni greci. Pentru solutionarea dosarelor judiciare au fost solicitate prin Parchet sase comisii rogatorii internationale (Grecia, Marea Britanie, Italia, Israel si Statele Unite ale Americii).
De situatia creata nu pot fi acuzate nici ONG-urile implicate, nici strainii dispusi sa cheltuiasca sume de ordinul zecilor de mii de dolari pentru a-si asigura un urmas. In ce priveste Protectia Copilului, in anii de dupa *90 s-a constatat un vid legislativ mentinut artificial, care era doar din cand in cand acoperit cu cate un act normativ, pentru -adormit- Occidentul. Actuala Autoritate Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie dispune de dosarele de adoptie din 1997 pana in prezent. Pana in 1997, Comitetul Roman pentru Adoptii a apartinut de Ministerul Sanatatii, arhiva ramanand la acest minister. Din 1997 si pana acum s-au adunat aproximativ 60.000 de dosare. Din acestea, doar 10% au putut fi verificate.
