Actorii au așteptat vreme de mai mult de zece ani legea teatrelor, care ar fi trebuit să rezolve sumedenia de probleme cu care instituțiile de cultură se confruntă. Denumită pompos "Legea privind instituțiile publice de spectacole și concerte", aceasta are doar patru pagini. Prin intermediul celor 27 de articole, Iorgulescu (foto 1) încearcă să restructureze un sistem, acela al teatrelor, care a reprodus, vreme de zece ani, varianta comunistă, cu teatre subvenționate, cu angajați pe viață, cu o minimă responsabilitate în privința modului în care se cheltuiesc bani și cu crase amestecuri politice într-un act care ar trebui să rămână exclusiv artistic.
Deși legea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008, normele metodologice abia sunt pe cale să iasă. Noua lege, care nu a primit acordul sindicatelor actorilor, propune o distincție între trei tipuri de instituții publice de spectacole: instituții de repertoriu, de premieră și gazdă. Instituțiile de repertoriu sunt cele care au trupă artistică permanentă de cel puțin zece posturi artistice, un repertoriu de cel puțin trei spectacole, la care se mai adaugă minimum două premiere, au sală și dotări tehnice proprii.
Instituțiile de premieră nu au trupă artistică permanentă, au sală de spectacole și dotări, realizează producții artistice pe care le prezintă într-un număr limitat de reprezentații. În sfârșit, instituțiile gazdă, care nu au trupă, nu realizează producții artistice, au sală și găzduiesc producțiile artistice ale precedenților. Fiecare dintre acestea, mai spune legea, trebuie să fie subordonată unei autorități publice centrale sau locale și poate primi subvenții. În ceea ce privește teatrele de repertoriu, acestea vor putea angaja actori și pe termen determinat, de un an sau o stagiune, dar legea nu precizează cum se va face acest lucru, în condițiile în care Codul Muncii și Legea salarizării rămân aceleași. Cel mai interesant lucru stipulat de această lege este însă concesionarea teatrelor. Articolul 21 al legii prevede faptul că "activitatea instituțiilor publice de spectacole și concerte poate fi concesionată unei persoane fizice sau juridice de drept privat, română sau străină". Concesionarul trebuie să fie o persoană cu o experiență de minimum trei ani, apreciată ca valoroasă de Ministerul Culturii și Cultelor. Adică orice cetățean român sau străin, cu "mirul" Ministerului Culturii, poate cere să i se concesioneze pe 10 ani orice teatru din țara asta. Statul îi va da subvenții, cu care va putea face ce dorește, la fel ca și cu trupa (o poate concedia, pensiona sau păstra). Ce rost vor mai avea atunci managerii și, dacă teatrul va fi concesionat, de ce va mai fi nevoie de bani de la stat? Acestea sunt întrebările pe care și le-au pus ieri în cadrul unei conferințe de presă Emanuel Petran, liderul Sindicatului din Teatrul Național Cluj și lider al Sindicatului Profesioniștilor din Instituțiile de Spectacol din Ardeal, și președintele executiv al Federației Naționale "Alfa ART", Cristian Prisecaru. Cea mai mare nemulțumire a celor doi este că viitoarea lege a teatrelor îi va conferi managerului teatrului puteri nelimitate. Cu alte cuvinte, începând din septembrie, un director de teatru va avea dreptul să concedieze actorii care nu corespund propriilor criterii. Sindicaliștii sunt de părere că viitoarea lege a teatrelor este doar o formă mascată de a da puteri nelimitate unui manager. Un alt efect de nedorit al legii teatrelor este acela că anumite servicii care aparțineau instituției vor fi externalizate, adică vor fi desființate din cadrul teatrelor posturile de costumier, mașinist decor, croitorie, luminiști, sunetiști. Potrivit lui Prisecaru, normele metodologice încalcă și prevederile din Codul Muncii, cât și Constituția României, "Urmărind oferirea posibilității conducerii instituției de a modifica unilateral contractele individuale de muncă ale salariaților". Pentru a încerca să se mai salveze din toată această debandadă, sindicaliștii anunță că vor începe acțiuni de protest fără precedent, urmând să fie pichetate sediile Prefecturilor, ale Ministerului Culturii și Guvernului. În cazul în care sindicaliștii nu vor fi invitați la un ultim "dialog" cu "lacheul" Demeter Andras (foto 2) și superiorul său, Adrian Iorgulescu.
