Așa-numitul drog al violului (GHB) nu reprezintă un fenomen în România, atât din punct de vedere al prezenței pe rețelele de trafic, cât și al consumului, afirmă reprezentanții Agenției Naționale Antidrog (ANA), în urma datelor colectate în ultimii ani și a studiilor realizate.
Potrivit ANA, în perioada 2009-2012, nu au fost înregistrate cazuri de urgențe medicale datorate consumului de GHB, potrivit datelor colectate de agenție pe baza raportărilor primite de la unitățile medicale care au secții de primiri urgențe.
În același interval, nu au fost înregistrate cazuri de admitere la tratament privind consumul acestui tip de drog, potrivit datelor colectate de agenție de la centrele sale de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, precum și de la unitățile medicale ale Ministerului Sănătății sau de le centrele private care acordă asistență medicală specifică consumatorilor de droguri.
„Potrivit datelor oferite de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor al Inspectoratului General al Poliției Române, doar în 2010 a fost confiscată o cantitate de 15 ml de acid gama hidroxibutiric“, se precizează într-un comunicat de presă al de ANA.
La nivel european, conform datelor cuprinse în Raportul European privind Situația Drogurilor 2011, estimările prevalenței consumului de GHB în rândul populațiilor de adulți și elevi sunt mult mai mici decât cele pentru consumul de cocaină și ecstasy, mai spun cei de la ANA.
„Totuși, consumul acestei substanțe poate fi mai mare în anumite grupuri, medii sau zone geografice. Studii de prevalență, recent realizate în Belgia, Republica Cehă, Țările de Jos și Regatul Unit, raportează pentru consumul de GHB o prevalență pe parcursul vieții care variază între 3,9 % și 14,3 %, în timp ce prevalența consumului de GHB în ultima lună este de maximum 4,6%“, se mai arată în comunicat.
Potrivit specialiștilor, dependența de gama-hidroxibutirat (GHB, cunoscut și ca drog al violului sau ecstasy lichid) este o stare clinic recunoscută, cu un potențial sindrom de sevraj acut atunci când drogul este întrerupt brusc, după un consum regulat sau cronic. Există dovezi că dependența fizică poate apărea la consumatorii care utilizează drogului în scop recreațional, fiind înregistrate cazuri de simptome de sevraj la încetarea consumului de GHB și precursori ai acestuia. De asemenea, a fost raportată dependența de GHB în rândul foștilor alcoolici, potrivit ANA.
Consumul de GHB, ale cărui complicații pot fi greu de recunoscut în cazuri de urgență, poate duce la neliniște, atacuri de anxietate, insomnie, transpirație, tahicardie și hipertensiune. Pacienții în sevraj pot dezvolta, de asemenea, psihoză și delir, mai spun sursele citate.
Precizările ANA vin după ce în presă au apărut informații potrivit cărora „drogul violului“, intrat și pe piața autohtonă, reprezintă tentația momentului pentru din ce în ce mai mulți români. În acest context, s-a relatat că autoritățile din Rusia ar fi atras atenția celor din România cu privire la comercializarea unui drog incolor, fără miros și fără gust. Acesta ar fi folosit de unii bărbați care vor să scadă puterea de rezistență a victimelor în timpul actelor sexuale forțate, de unde și denumirea de drog al violului.
Rudi Vania
