Rețelele de socializare sunt privite, în principal, ca o modalitate de socializare, de informare asupra anumitor teme sau subiecte de interes, dar și ca o modalitate de promovare, de semnalare a prezenței într-un grup de prieteni sau profesional, într-o comunitate de afaceri sau într-un grup de oameni care au aceleași preocupari sau hobby-uri.
Mai mult, rețelele de socializare au început să fie privite de către specialiștii de marketing ca fiind un mediu potrivit de promovare și de publicitate online.
Facebook-ul, unul dintre principalele site-uri de relaționare socială, este privit de oameni ca fiind ceva prietenos, mediul în care interacționează online, conversează, fac schimb de fotografii i împărtășesc opinii sau experiențe.
‘Am cont de Facebook, deci exist’ a început să fie deviza multor persoane sau companii, instituții și alte forme de organizare socială, economică și, în ultima vreme în România, și politică.
Datele statistice furnizate de către FaceBrands.ro, serviciul de monitorizare a activității utilizatorilor de Facebook și a paginilor românești, arată că la jumătatea lunii martie a anului 2015 Facebook a înregistrat o creștere cu 5% a numărului de utilizatori de Facebook în România, fiind înregistrate 8 milioane de conturi de utilizatori din România și cu 3,4% a numărului paginilor românești de Facebook, fiind înregistrate 27.679 de astfel de pagini, față de 26.785, câte erau înregistrate în ianuarie 2015.
Același serviciu de monitorizare arată într-un raport publicat pe site-ul www.facebrands.ro/blog/2015/03/FaceBrands că majoritatea agențiilor și clienților care urmăresc maximizarea rezultatelor activității pe Facebook folosesc abonamente FaceBrands PRO care încep de la 119 euro/lună.
Iată cum, dintr-o frumoasă poveste de socializare pe o rețea online, cu fotografii, prieteni, muzică, poezie și altele asemenea, ne trezim că o companie din România contorizează date despre utilizatori, la abonamente ce încep de la 119 euro/ lună.
În perioada mai — iunie 2015 experții Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România), coordonați de Avocat Mihaela Cocan, au analizat termenii și condițiile de utilizare a Facebook-ului.
Analiza termenilor și condițiilor de utilizare a Facebook-ului a izvorât din necesitatea informării și educării consumatorilor, în sensul de a înțelege ce presupune utilizarea unei rețele de socializare și care sunt riscurile la care se supun prin crearea unui cont Facebook, mai ales atunci când ne referim la minori, categoria de utilizatori cea mai vulnerabilă.
În efectuarea studiului experții APC România au abordat clauzele care reglementează ‘termenii de confidențialitate’, ‘politica de protecție a datelor’, dar și ‘declarația de drepturi și responsabilități’ din prisma comportamentului și al protecției consumatorului.
Înainte de a expune constatările rezultate în urma studierii termenilor și condițiilor de utilizare a Facebook trebuie precizat că, indiferent de legislația care guvernează funcționarea Facebook INC, se impune respectarea legislația fiecărei țări în care își desfășoară activitatea, inclusiv cea din România, în speță utilizatorul serviciului Facebook putând fi considerat un consumator de servicii, chiar dacă acestea sunt oferite în mod gratuit.
O primă constatare este cea privind dificultatea cu care termenii și condițiile de utilizare a Facebook-ului pot fi citite de către consumatori, în condițiile în care experții APC România au reușit să vizualizeze, să printeze și să analizeze 134 de pagini din termenii și condițiile de utilizare ale Facebook-ului, disponibile pe site-ul www.facebook.com.
Greutatea accesării termenilor și condițiilor de utilizare a Facebook este dată și de trimiterea de la un link la altul și de imposibilitatea urmăririi acestora în mod cursiv, această metodă fiind descurajantă pentru consumatorii dornici să știe ce presupune crearea unui cont pe Facebook, dar și de natură a masca lipsa unei informări corecte și complete a utilizatorilor asupra drepturilor și obligațiilor lor.
În acest context, este important de subliniat că, odată cu crearea unui cont, consumatorul aderă la termenii și condițiile de utilizare a serviciului, propuse în întregime de către Facebook INC și, deci, își dă acordul asupra utilizării datelor sale personale de către Facebook INC.
Oare câți din posesorii celor 8 milioane de conturi de Facebook din România au citit măcar 50 de pagini din termenii și condițiile impuse de Facebook? Oare știu consumatorii cum sunt utilizate datele lor personale, de cine sunt utilizate datele lor personale, cum pot fi șterse din baza de date, dar și cum pot influența acestea comportamentul social, economic și chiar politic al acestora?
O a doua constatare rezultată ca urmare a studierii de către experții APC România a termenilor și condițiilor este cea referitoare la vârsta minimă pentru crearea unui cont de Facebook.
Vârsta de 13 ani permisă de Facebook pentru crearea și gestionarea unui cont (13 ani este vârsta minimă impusă prin legislația SUA privind protecția minorilor în mediul virtual, care guvernează funcționarea Facebook INC), nu poate fi considerată o vârstă potrivită, întrucât nu le oferă utilizatorilor o protecție specifică vârstei, minorii fiind expuși la o serie de pericole pe care aceștia nu le conștientizează. Un exemplu în acest sens este hărțuirea sau manipularea online, susțin experții APC România.
‘Cu toate că în România minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot încheia, fără acordul părinților, dar sub condiția de a nu aduce atingere intereselor acestora, anumite acte juridice, frecvente pentru nevoi obișnuite, cum ar fi cumpărarea de dulciuri sau rechizite școlare, se impune ca minorii de 13 ani care au cont de Facebook să fie supravegheați îndeaproape de părinți’, susține doamna avocat Mihaela Cocan.
O a treia constatare și cea mai dezbătută de utilizatori și de asociații pentru protecția consumatorilor din Europa, aflată și sub lupa Comisiei Europene, privește protecția datelor cu caracter personal.
Crearea unui cont de Facebook presupune nu numai furnizarea datelor personale (nume/prenume, data nașterii, sexul, număr de telefon, adresă de email și parolă), ci și ‘aruncarea’ lor în mediul virtual. Cunoașterea datelor personale de un număr mare de persoane poate conduce, fără doar și poate, la crearea unui risc la adresa vieții private a utilizatorului respectiv sau chiar la adresa siguranței fizice proprii.
Conform termenilor și condițiilor de utilizare, Facebook colectează și alte tipuri de date, cum ar fi conținutul informațiilor postate, numărul cardului de credit sau de debit, numărul contului, adresele de facturare, livrare, sau de contact, atunci când se fac achiziții pe Facebook, dar și cele privind activitatea utilizatorului, date pe care Facebook le utilizează în diverse scopuri.
Printre scopurile declarate oficial de Facebook se numără îmbunătățirea și dezvoltarea propriilor Servicii Facebook, efectuarea de sondaje și cercetări, trimiterea de mesaje de marketing, afișarea și măsurarea performanțelor reclamelor și serviciilor.
Ceea ce ar trebui să conștientizeze utilizatorul este că ștergerea contului de Facebook nu conduce la ștergerea datelor/informațiilor din baza de date a Facebook. Ele rămân stocate chiar și după ștergerea contului, cu atât mai mult dacă acesta este doar dezactivat, dacă Facebook apreciază că acestea pot fi folosite în scopurile declarate. Așadar, utilizatorul acordă Facebook-ului, prin distribuirea conținutului și a informațiilor sale, un drept nelimitat la propria persoană, un drept de vindere, sub-licențiere sau reproducere liberă pentru orice postare. Concluzia este că orice postare pe Facebook este publică și că informațiile colectate vor fi mai devreme sau mai târziu colectate și prelucrate comercial. Faptul că Facebook-ul este un spațiu public a fost confirmat recent și de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Este evident că prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să fie corectă, legală și proporționată, afirmă experții APC România. Datele furnizate direct sau indirect de către utilizatorii rețelei de socializare nu trebuie utilizate în alte scopuri decât cele precizate initial și nici transmise altor entități pe care Facebook nu le-a desemnat în acest scop.
Apreciem că utilizatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a decide dacă datele/informațiile lor pot fi prelucrate sau nu, fără ca acceptul privind crearea contului să fie condiționat de acceptul privind prelucrarea datelor, după cum se întâmplă în realitate.
Pentru a evita neplăcerile care pot apărea odată cu crearea unui cont de Facebook sau pe parcursul gestionării acestuia, experții APC România sfătuiesc utilizatorii rețelei de socializare:
—să citească cu atenție termenii și condițiile de utilizare a Facebook;
—să nu accepte prietenia persoanelor necunoscute, care nu au poză de profil și care nu oferă informații despre propria persoană (studii, competențe profesionale, hobby-uri);
—să folosească o adresă de e-mail specială numai pentru Facebook (tip Yahoo, Gmail, Hotmail);
—să folosească două browsere diferite, unul pentru a se conecta pe Facebook și unul pentru restul activităților pe Internet sau două ferestre diferite;
—să își supravegheze copiii la crearea unui cont și pe parcursul activității acestora pe Facebook;
—să stabilească cât anume din informațiile proprii și personale doresc să fie cunoscute de public.
‘Ne exprimam ingrijorarea in legatură cu accesul copiilor la aceasta platformă de socializare, vârsta minimă de 13 ani ca și condiție de deschidere a unui cont o considerăm inadecvată, având în vedere lipsa capacității de exercițiu a acestora. Facebook, ca și furnizor de servicii de socializare în rețea, nu oferă suficiente garanții privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor. Totodata, Facebook nu definește clar perioada de păstrare a datelor; nu furnizează utilizatorilor informații și avertismente adecvate cu privire la riscurile la care poate fi supusă viața privată în momentul încărcării datelor pe platformă; nu oferă un program informatic de verificare a vîrstei, fapt ce creează premisa că și minorii cu vârste mai mici de 13 ani pot să-si facă cont pe această platformă. In concluzie, Facebook nu oferă copiilor posibilitatea dobândirii de competențe digitale, dimpotrivă le consumă inutil timpul și le distrage atenția de la alte activități specifice vârstei și dezvoltării echilibrate a acestora.’ a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, înființată la data de 28 februarie 1990. APC-România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor — BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici și instituțiile statului.
