Noul Cod al muncii ridica mari semne de intrebare chiar si patronilor. Si aceasta, pe acolo pe unde nu-i discrimineaza in relatia cu salariatii. In plus, mult anuntata relaxare fiscala nu prea este ce si-ar fi dorit sa para…
Acestea au fost doar cateva dintre problemele angajatorilor, expuse ieri in cadrul Forumului de dezbateri pe probleme de legislatia muncii, organizat de Fundatia Resurse Umane Romania in parteneriat cu revista -Profesii si Locuri de Munca-.
Pentru a raspunde la intrebarile a peste 100 de reprezentanti ai unor firme de prestigiu, s-au prezentat mai multe personalitati cunoscatoare ale legislatiei muncii, printre care senatorul Simona Marinescu, judecatori din cadrul Tribunalului Bucuresti, Sectia a VIII-a litigii si conflicte de munca, reprezentanti ai patronatelor si – nu in ultimul rand – ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu. Care a cam fost coplesit de multitudinea problemelor ridicate de numarul mare de specialisti in materie, prezenti in sala, in legatura cu noul Cod al muncii. Intrebarile acestora s-au dovedit mult mai apasatoare pentru ministrul muncii decat cele din timpul unei banale conferinte de presa…
Povara fiscala? Este, in continuare, bine-mersi…
Noul Cod al muncii nu cuantifica strict noi sarcini financiare pentru angajatori, urmand ca ele sa fie reglementate de legi specifice. Chiar si asa, deja exista elemente de natura sa provoace o povara fiscala mai mare: desfiintarea conventiilor de prestari-servicii si transformarea acestora in contracte de munca cu timp partial, infiintarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, procedura anevoioasa si relativ de luga durata in cazul concedierii angajatilor.
-Cu toate ca, incepand cu 1 ianuarie 2003, conform OUG 147/2002, teoretic, s-a produs o relaxare fiscala prin reducerea unor contributii, o analiza in detaliu releva un impact diferit, atat in cazul cheltuielilor companiei, cat si in cel al contributiilor angajatului-, este de parere presedintele patronatului ACORD, Roxana Prodan.
-Din punct de vedere procentual, contributiile au scazut la intrarea in vigoare a noului Cod al muncii, dar ca valoare absoluta. Dar cash-flow-ul societatii a fost afectat, atat ca urmare a majorarii salariului minim brut pe economie, de la 1,7 milioane la 2,5 milioane, cat si din cauza grilei de impozitare a venitului salarial. -Astfel, societatea are, incepand cu 01.01.2003, un cost de 3.406.250 de lei pentru salariul minim pe economie, fata de 2.347.360 de lei. In cazul unui salariu net de 14,8 milioane, costul societatii se ridica la 34 de milioane fata de 32,5 milioane, cat era pana la 31.12.2002. Ca atare, asa-zisa relaxare fiscala ramane numai pe hartie-, a conchis presedintele ACORD.
Fondul de garantare a salariilor mai are de asteptat
-Cele mai multe observatii vin acum din zona patronatelor. Sunt critici, de multe ori virulente, dar care de multe ori au aspect mai degraba abstract. In ceea ce priveste obiectiile ca acest Cod al muncii nu este un cod in adevaratul sens al cuvantului, eu cred ca este mai degraba o problema filosofica-, a afirmat Marian Sarbu.
Ministrul muncii considera ca este inutila inserarea unor texte de lege privind solutionarea conflictelor de munca, pentru ca ele exista in acte normative deja existente. -In realitate, noul Cod al muncii reglementeaza in mod aproape exhaustiv contractele individuale de munca. In fapt, chiar acest lucru ni l-am propus: relatiile individuale de munca sa fie cat mai bine reglementate, in asa fel incat problemele aparute in procesul de aplicare sa fie mai usor rezolvate-, considera Sarbu.
In ceea ce priveste Fondul de garantare a salariilor, este trecut ca un principiu stabilit in Codul muncii si va trebui sa existe o lege speciala prin care sa se stabileasca modul in care se va prezenta. -In acest moment, desi exista o presiune din partea sindicatelor, nu este nici o graba in instituirea acestui Fond. Va trebui sa tratam cu foarte mare atentie felul in care vom adopta aceasta lege si in ce masura angajatorii mai sunt – sau nu – apti pentru introducerea unei noi taxe. Nu trebuie sa ne grabim, mai ales ca aceasta problema devine deja una de fiscalitate. Or, Codul muncii, in esenta lui, nu are probleme cu fiscalitatea-, crede ministrul muncii…
Timpul de lucru functioneaza doar in favoarea… asigurarilor sociale
Desi Marian Sarbu a incercat sa demonstreze ca angajarea cu contract de munca este eficienta in cazul angajatilor, obiectiile venite din sala au fost perfect justificate, prin lipsa unei atentii sporite fata de timpul de lucru depus de salariati.
Astfel, in cazul in care un angajat are pe langa contractul de munca cu timp intreg – opt ore pe zi, 48 de ore pe saptamana – si alte contracte fractionate temporal, care au inlocuite colaborarile pe care respectivul le avea, se ajunge in situatia paradoxala in care angajatul in diverse locuri ajunge la cumularea chiar si a 20 de ore de munca pe zi. Si exemple sunt nu atat ca timp fizic lucrat, cat ca normarea activitatilor pe care le presteaza. -Desi el achita contributia la asigurarile sociale proportional cu veniturile obtinute, nu beneficiaza de cantitatea serviciilor procentual cu cota de contributie. Practic, nu va ocupa 2,5 paturi de spital, in caz de boala, concediul medical nu se va multiplica proportional cu cat plateste, concediul de odihna – la fel. Atunci unde mai este rostul faptului ca un angajat cu mai multe contracte individuale, pe timp fractionat, plateste aceste asigurari?-, a intrebat cineva din sala.
-La pensie!-, a fost singura replica a ministrului muncii…
