Controalele ANPC au scos la iveală mii de nereguli privind produsele pe care le cumpărăm din magazine. Vă vine să credeți sau nu, dar cumpărăm salam mucegăit, parizer de curcan cu emulsie de șorici și slănină de porc, salam de vară și cârnați cabanos cu apă și sare peste cantitatea permisă. Comentariile pentru astfel de produse sunt de prisos, spun inspectorii care au fost și ei oripilați de ceea ce au descoperit.
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatoril Constantin Cerbulescu, a declarat ieri că aproximativ 90 la sută dintre comercianții de carne verificați de inspectori au fost depistați cu nereguli, fiind date amenzi de peste 430.000 de lei. Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au verificat în septembrie modul de comercializare a produselor din carne, fiind controlați 158 de operatori economici, dintre care la 139 (88 %) au fost găsite nereguli. Din cele 5.600 de kilograme de preparate din carne verificate, 2.300 (41 %) nu respectau prevederile legale. Comisarii ANPC au prelevat 63 de eșantioane de preparate din carne, constatând în urma analizelor de laborator că 43% prezentau nereguli. Inspectorii au oprit definitiv de la comercializare 152 de kilograme de preparate din carne în valoare de 2.900 de lei, produsele fiind alterate, cu termenul de valabilitate expirat sau care afectau interesul economic al consumatorilor. Pe de altă parte, 1.750 de kilograme de preparate din carne în valoare de 23.300 de lei au fost oprite temporar de la comercializare, inspectorii au aplicat 159 de sancțiuni contravenționale, din care 110 amenzi în valoare 437.500 de lei. Principalele abateri se referă la comercializarea preparatelor care prezentau caracteristici organoleptice și fizico-chimice neconforme, de exemplu salam cu mucegai pe membrana produsului, cârnați de Pleșcoi de oaie cu suprafață lipicioasă și aspect de vechi. Au mai fost descoperite și produse din carne care conțineau apă și sare peste cantitatea permisă: salam de vară, salam Victoria, cârnați cabanos. Au fost descoperite și produse care aveau abateri de la prevederile legale privind informarea consumatorului, de exemplu denumiri care induceau în eroare consumatorii asupra naturii reale a produsului. Unii comercianți aveau produse al căror al conținut înscris pe etichetă nu putea fi probat, ca de exemplu preparate din carne provenite din producție proprie pe care se înscria „produs tradițional“, fără a se face dovada în acest sens sau cârnați, pastramă și kaizer comercializată sub denumirea de „produse naturale“ pentru care nu s-au putut prezenta documentele care să ateste autenticitatea denumirilor adoptate la vânzare, precum și „cârnați bio la grătar“ sub formă de semipreparat congelat neetichetat, pentru care nu s-au prezenta documente care să ateste legalitatea utilizării mențiunii bio.
Teodora Kim
